În Inău se organizează un frumos concert de pricesne - 4 ore în urmă
Conferințele filosofice de la Baia Mare – „o sărbătoare a ideilor și a spiritului” - 6 ore în urmă
Maramureșeni prezenți la șezătoarea „Din lada de zestre a satului”, organizată la Mănăstirea Ortodoxă „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca - 10 ore în urmă
Teatrul de vară din Baia Mare a intrat în reabilitare - 11 ore în urmă
CCR respinge contestațiile și validează decizia BEC, legat de candidatura lui Călin Georgescu - 11 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Cum s-a schimbat generația 2010 și de ce sănătatea mintală a tinerilor este în criză? - 11 ore în urmă
A fost inaugurată camera salină din cadrul Spitalului Orășenesc Târgu Lăpuș - 15 ore în urmă
În februarie: Record de vizitatori la Muzeul de Mineralogie; Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” a fost atracția principală - 15 ore în urmă
Marcel Mureșan, mesaj pentru artistul Ioan Marchiș cu ocazia aniversării - 15 ore în urmă
Îndrăgita artistă Angela Buciu, noul cetățean de onoare al județului Maramureș - 17 ore în urmă
Astăzi, de lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei
Mâine începe Postul Crăciunului, iar cei de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş ne propun o rețetă tradițională, așa cum se mânca în familiile maramureșenilor pe vremuri.
„Astăzi, de Lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș, din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei, pe care și-o amintește cu nostalgie și gândindu-se la ea, îi simte mirosul în nări. Și vai, ce ar mai mânca cu „lingura de lemn, da din blidu acela verde, cu frații și părinții alături. „Când eram io cocoană, cea mai bună mâncare pă care o făcé părinții noști, era tocana cu cir și cu pece (carne). Întâie făcé o tocană din pecea de porc, coaste, cârnați și stinare. O prăje într-o lingură de untură, învârté de câteva ori. Și puné un ptic de apă șî o acoperé. Șî când aceie era gata fiartă, puneu de tocană cu făină de moară, de mămăligă, cum zâceți dumavoastă, domnii. Și punea mai multă apă decât voia să facă tocana șî de acolo scoté cir, sosu cela de mălai. Șî îl puné păstă pece. Și acolo îi dădé drumu în ceaon șî îl puné la gaura de la prisnele să siarbă. Șî adăuga ai (usturoi) După ce era gata, îl punea în mijlocu mesei și toți mâncau dintr-un blid mare verde. Amu nu mai îi așe de bună mâncarea ca a mamii, da amintirea îi bună!”.
Această zi se sărbătorea mai mult în familie. Se mai preparau și ptiroște, zamă de găină cu laște de casă, pancove, cozonac, pită în cuptiori pă vatră, plăcinte.
Tineretul organiza petrecere „la ștenă” sau într-o șură mai mare, în funcție de vreme. Se arvoneau muzicanții și feciorii invitau fetele la petrecere, mergand după ele acasă”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Foto: Felician Săteanu, Corina Isabella Csiszár