Artistul Paul Surugiu (Fuego) va concerta la începutul primăverii, la Baia Mare - 9 ore în urmă
Activitate a elevilor Liceului „Emil Racoviță,” dedicată marelui poet Mihai Eminescu - 9 ore în urmă
O nouă acțiune de căutare-salvare a Salvamont Maramureș - 10 ore în urmă
Programul Preasfințitului Părinte Timotei Sătmăreanul pentru duminică, 12 ianuarie - 10 ore în urmă
Cuvântul „MULȚUMESC” este sărbătorit pe tot globul, la data de 11 ianuarie - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Liniștea care construiește încredere - 13 ore în urmă
În Ruscova se organizează „An Nou pe rit vechi” - 15 ore în urmă
În Târgu Lăpuș se va construi o creșă - 16 ore în urmă
Cum va fi marcată Ziua Culturii Naționale la Facultatea de Litere din Baia Mare - 16 ore în urmă
Artistul Florin Ștefan va susține un recital deosebit de nai la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» - 16 ore în urmă
Astăzi, de lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei
Mâine începe Postul Crăciunului, iar cei de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş ne propun o rețetă tradițională, așa cum se mânca în familiile maramureșenilor pe vremuri.
„Astăzi, de Lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș, din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei, pe care și-o amintește cu nostalgie și gândindu-se la ea, îi simte mirosul în nări. Și vai, ce ar mai mânca cu „lingura de lemn, da din blidu acela verde, cu frații și părinții alături. „Când eram io cocoană, cea mai bună mâncare pă care o făcé părinții noști, era tocana cu cir și cu pece (carne). Întâie făcé o tocană din pecea de porc, coaste, cârnați și stinare. O prăje într-o lingură de untură, învârté de câteva ori. Și puné un ptic de apă șî o acoperé. Șî când aceie era gata fiartă, puneu de tocană cu făină de moară, de mămăligă, cum zâceți dumavoastă, domnii. Și punea mai multă apă decât voia să facă tocana șî de acolo scoté cir, sosu cela de mălai. Șî îl puné păstă pece. Și acolo îi dădé drumu în ceaon șî îl puné la gaura de la prisnele să siarbă. Șî adăuga ai (usturoi) După ce era gata, îl punea în mijlocu mesei și toți mâncau dintr-un blid mare verde. Amu nu mai îi așe de bună mâncarea ca a mamii, da amintirea îi bună!”.
Această zi se sărbătorea mai mult în familie. Se mai preparau și ptiroște, zamă de găină cu laște de casă, pancove, cozonac, pită în cuptiori pă vatră, plăcinte.
Tineretul organiza petrecere „la ștenă” sau într-o șură mai mare, în funcție de vreme. Se arvoneau muzicanții și feciorii invitau fetele la petrecere, mergand după ele acasă”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Foto: Felician Săteanu, Corina Isabella Csiszár