Guvernul României s-a reunit astăzi, 1 februarie, într-o ședință specială pentru adoptarea proiectului de buget pe anul 2025, în ciuda criticilor venite din partea sindicatelor, mediului de afaceri și autorităților locale. Premierul Marcel Ciolacu susține că bugetul este construit „echilibrat și cumpătat”, însă contestatarii atrag atenția asupra unor vulnerabilități majore, precum supraestimarea veniturilor și subfinanțarea unor domenii esențiale.
Venituri ambițioase, cheltuieli limitate – un buget optimist?
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, bugetul de stat pentru 2025 este fundamentat pe venituri de 357,8 miliarde de lei și cheltuieli de 500 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit estimat la 142,2 miliarde de lei (echivalentul a 7% din PIB). Totodată, Guvernul mizează pe o creștere economică susținută, care să asigure încasări bugetare mai mari, și pe o disciplină mai strictă în cheltuielile publice.
Cu toate acestea, Consiliul Economic și Social (CES) a atras atenția asupra unor estimări prea optimiste privind veniturile suplimentare de 50 de miliarde de lei și asupra riscurilor asociate unei posibile încetiniri a economiei. De asemenea, bugetul prevede cheltuieli insuficiente pentru anumite sectoare esențiale, ceea ce a generat critici dure.
Plafonarea prețurilor la energie – fonduri insuficiente
Unul dintre cele mai contestate aspecte este suma de 3 miliarde de lei alocată ministerelor Energiei și Muncii pentru compensarea prețurilor la energie electrică și gaze. Experții avertizează că această sumă nu acoperă reducerile de preț acordate pentru 2024 și nici prefinanțarea necesară pentru primele luni din 2025. Mai mult, bugetul nu include clarificări cu privire la ce se va întâmpla după 1 aprilie, când actuala schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili ar trebui să fie revizuită sau extinsă.
Sindicatele, nemulțumite de măsurile de austeritate
Reprezentanții sindicatelor critică măsurile de reducere a cheltuielilor publice, susținând că acestea afectează veniturile angajaților din sectorul public și al companiilor de stat. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra unui impact negativ asupra investițiilor în educație, sănătate și infrastructură.
Bugete reduse pentru unele ministere, creșteri pentru servicii
În timp ce ministerele Culturii, Agriculturii și Afacerilor Externe, precum și Administrația Prezidențială și Parlamentul primesc fonduri mai mici decât anul trecut, alte ministere beneficiază de alocări sporite. Printre acestea se numără Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației și Ministerul Muncii, dar și Secretariatul General al Guvernului.
Un aspect care a atras atenția este faptul că serviciile de informații beneficiază de bugete majorate cu 5-15%, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) primește o creștere de peste 50% față de anul precedent.
Nemulțumiri și la nivel local: Bucureștiul pierde un miliard de lei
Printre criticii bugetului se numără și Primăria Capitalei, care acuză Guvernul că reduce cu 1 miliard de lei fondurile alocate administrației locale, ceea ce ar putea afecta proiectele de infrastructură și serviciile publice.
Ce urmează?
După adoptarea în Guvern, proiectul de buget va fi transmis săptămâna viitoare Parlamentului, odată cu începerea primei sesiuni ordinare din 2025. Discuțiile din legislativ se anunță tensionate, având în vedere criticile multiple privind sustenabilitatea și echitatea distribuției fondurilor. În timp ce Guvernul își apără bugetul ca fiind „responsabil și echilibrat”, contestatarii avertizează că optimismul excesiv ar putea duce la dificultăți financiare în a doua jumătate a anului.
Vasile Petrovan
