Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 2 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 2 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 3 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 3 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 17 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 18 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 19 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Capela Minerilor de pe Valea Roșie
Cândva, mineritul în Baia Mare ocupa îndeletnicirea de bază, care s-a întins pe mai multe secole. Însuși sigiliul orașului redă o scenă de minerit, mai exact o gură de mină de la baza unui deal și doi mineri lucrând. Alte dovezi care atestă vechimea acestei meserii constau în descoperirile arheologice: lămpi de mină, unelte de minerit. Acestea pot fi vizionate la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Pe atunci meseria se transmitea din tată în fiu.
Amintirea mineritului din Baia Mare a rămas vie prin monumentele rămase, cu însemne miniere. Unul dintre acestea este Capela Minerilor din cartierul Valea Roșie. Au trecut 160 de ani de la sfințirea acestui monument religios și mineresc, în data de 2 iulie 1864. În drum spre mină, lucrătorii făceau un popas. Ea a fost ridicată prin donațiile a 82 de mineri.
Monumentul, cu plan în formă de cruce greacă, e prevăzut cu un soclu de 150 cm. Într-o nişă se află statuia lui Iisus Hristos, înaltă de 75 cm. Acoperişul, având şarpantă din lemn, învelită cu tablă, este de fapt o fleşă sub formă de piramidă hexagonală. Înălţimea Capelei este de 555 cm. Faţada principală este orientată spre vest. Laturile de sud, nord şi vest au câte o fereastră cu partea superioară arcuită în semicerc. Acoperişul are la bază câte un mic fronton, corespunzător fiecărei laturi, pe care sunt redate însemnele miniere – cele două ciocane încrucişate. Capela-monument a fost protejată, conservată şi reparată în anii 1948, 1966, 1983 şi ori de câte ori a necesitat lucrări de renovare. Monumentul este protejat cu o împrejmuire din fier forjat şi beton.
Mineritul, meseria cea mai dură din România ne amintește de condițiile dure în care „oamenii cărbunelui” au lucrat în subteran și nu au fost ocoliți de o istorie îndoliată de tragedii.
Lăcrimioara ZOTA