Bârsana i-a fost leagăn, Maramureșul chemare – Povestea dascălului Petre Lenghel-Izanu - 4 minute în urmă
Proiectul Catehetic „Moștenitorii credinței ortodoxe strămoșești din Dumbrăvița Maramureșului” a ajuns la final - 28 minute în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca – pildă de multă nevoință prin adâncă și nesfârșită pocăință - 53 minute în urmă
„Comoara Iepurașului” îi așteaptă pe cei mici la Satulung - 1 oră în urmă
Târgul de Florii – Meșteri și Meșteșuguri Tradiționale Maramureșene va avea loc în Baia Mare - 3 ore în urmă
Concert de pricesne și muzică religioasă „Din suflet de creștin” - 4 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (X) - 4 ore în urmă
Se organizează vernisajul expoziției de pictură „Armonii de primăvară” - 5 ore în urmă
Actor, regizor și realizator de emisiuni, la o dublă lansare de carte - 6 ore în urmă
Atenționare de călătorie de la MAE - 7 ore în urmă
COVID-19: Ce înseamnă starea de alertă și ce obligații vor avea cetățenii; Cu ce diferă de starea de urgență
În contextul suspendării stării de urgență pe teritoriul României, anunțată, în funcție de evoluția pandemiei, după data de 15 mai, analizăm ce înseamnă starea de alertă și măsurile pe care le vor impune autoritățile cetățenilor în această perioadă, a notat legestart.ro.
Ce este starea de alertă? Starea de alertă este prevăzută de OUG nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă. Despre starea de alertă. În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă. Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.
Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru: avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă; intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; acordarea de ajutoare de urgenţă; instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice.
De asemenea, conform ordonanței, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Declararea stării de alertă din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă, de evacuare a persoanelor a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective, conform legestart.ro.
Astfel, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice, a notat ZiarulFinanciar.ro. „Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat avocatul Codrin Ţarălungă pentru ZiarulFinanciar.ro. „Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a completat specialistul. În concluzie, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie, conform ZiarulFinanciar.ro. Starea de urgenţă a fost instituită pe întreg teritoriul ţării pe 16 martie şi a fost prelungită de preşedintele Iohannis, ulterior, până pe 14 mai, inclusiv.
DirectMM.ro