Bolile cardiovasculare sunt una dintre principalele cauze de deces la nivel global, iar infarctul miocardic este una dintre cele mai grave complicații. Preinfarctul, cunoscut și sub denumirea de angină instabilă, reprezintă un semnal de alarmă care indică un risc crescut de infarct. Monitorizarea atentă a factorilor de risc și adoptarea unor măsuri preventive pot reduce semnificativ probabilitatea unui eveniment cardiac major. În continuare, vom analiza principalele metode prin care îți poți evalua riscul de preinfarct și măsurile pe care le poți lua pentru a-ți proteja sănătatea inimii.
Identificarea factorilor de risc cardiovascular
Pentru a-ți monitoriza riscul de preinfarct, primul pas este să identifici factorii care contribuie la apariția problemelor cardiovasculare. Aceștia pot fi împărțiți în două categorii: factori nemodificabili (pe care nu îi putem controla) și factori modificabili (care pot fi influențați prin schimbarea stilului de viață).
Factori nemodificabili:
- Vârsta: riscul de boli cardiovasculare crește odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 45 de ani la bărbați și 55 de ani la femei.
- Ereditatea: dacă ai antecedente familiale de boli cardiovasculare, riscul tău poate fi mai mare.
- Sexul: bărbații sunt mai predispuși la infarct miocardic la vârste mai tinere, în timp ce femeile pot dezvolta simptome mai atipice.
Factori modificabili:
- Hipertensiunea arterială: o tensiune arterială constant ridicată poate suprasolicita inima și vasele de sânge.
- Nivelul ridicat de colesterol: colesterolul „rău” (LDL) poate duce la acumularea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de infarct.
- Diabetul zaharat: glicemia ridicată poate afecta vasele de sânge și crește riscul cardiovascular.
- Fumatul: nicotina și substanțele toxice din țigări contribuie la îngustarea arterelor.
- Stilul de viață sedentar: lipsa activității fizice crește riscul de obezitate, hipertensiune și diabet.
- Stresul cronic: poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a nivelului de cortizol, afectând sănătatea inimii.
Prin identificarea acestor factori de risc, poți lua măsuri proactive pentru a reduce probabilitatea unui preinfarct.
Monitorizarea semnelor de avertizare ale preinfarctului
Preinfarctul se manifestă prin simptome care pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, însă recunoașterea acestora la timp poate preveni un infarct miocardic. Cele mai frecvente simptome includ:
- Durere sau disconfort toracic: senzația de presiune, arsură sau strângere în piept, care poate apărea în timpul efortului fizic sau în repaus.
- Dificultăți de respirație: o senzație de lipsă de aer, chiar și fără efort fizic intens.
- Oboseală excesivă: stări de epuizare inexplicabile, mai ales la femei.
- Amețeli sau leșin: scăderea fluxului de sânge către creier poate cauza aceste simptome.
- Durere care iradiază: disconfort care se extinde spre brațul stâng, maxilar, gât sau spate.
- Greață și transpirații reci: simptome care pot fi confundate cu probleme digestive.
Dacă experimentezi aceste simptome, este esențial să consulți imediat un medic. Uneori, simptomele unui preinfarct pot fi subtile, iar diagnosticarea timpurie poate preveni complicațiile grave. Pentru monitorizarea riscului cardiovascular, este util să îți verifici periodic tensiunea arterială, nivelul colesterolului și glicemia. De asemenea, un test EKG sau o ecocardiografie pot identifica anomalii ale funcției cardiace.
Măsuri pentru reducerea riscului de preinfarct
Adoptarea unui stil de viață sănătos este cea mai eficientă metodă de prevenție a bolilor cardiovasculare. Chiar și mici schimbări pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii.
Alimentația sănătoasă:
- Consumă alimente bogate în acizi grași Omega-3, precum peștele gras, nucile și semințele.
- Redu aportul de grăsimi saturate și trans, evitând alimentele prăjite și produsele de patiserie.
- Crește consumul de legume, fructe și cereale integrale.
- Redu consumul de sare pentru a preveni hipertensiunea.
Activitatea fizică regulată:
- Efectuează cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână (mers rapid, înot, ciclism).
- Antrenează-ți inima prin exerciții de rezistență, cum ar fi antrenamentele cu greutăți.
- Evită perioadele lungi de inactivitate și menține un stil de viață activ.
Renunțarea la fumat:
- Fumatul crește riscul de ateroscleroză și infarct miocardic. Renunțarea la acest obicei îmbunătățește sănătatea cardiovasculară în câteva luni.
Controlul stresului:
- Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă și yoga, poate contribui la scăderea tensiunii arteriale.
- Odihna adecvată și somnul de calitate sunt esențiale pentru sănătatea inimii.
Monitorizarea medicală periodică:
- Consultă un medic cardiolog pentru controale regulate.
- Efectuează analize periodice pentru a verifica nivelul colesterolului, glicemiei și tensiunii arteriale.
- Dacă ai factori de risc, medicul îți poate recomanda medicație preventivă, precum statine sau medicamente pentru tensiune.
Monitorizarea riscului de preinfarct este esențială pentru prevenirea unui eveniment cardiac major. Identificarea factorilor de risc, recunoașterea simptomelor de avertizare și adoptarea unui stil de viață sănătos pot contribui semnificativ la menținerea sănătății inimii. Dacă ai antecedente familiale de boli cardiovasculare sau prezinți factori de risc, este important să îți monitorizezi periodic starea de sănătate și să consulți un specialist pentru evaluări detaliate. Prin măsuri preventive adecvate, poți reduce considerabil riscul de infarct și îți poți îmbunătăți calitatea vieții.
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/angina-instabila-cauze-simptome-tratament
https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/ldl-colesterol
