Performanța angajaților la locul de muncă depinde, în mare măsură de motivația și entuziasmul cu care aceștia își duc sarcinile la îndeplinire.
Deși unele persoane se pot simți stresate și neîmplinite la serviciu din varii motive, există o serie de obligații pe care organizația ar trebui să le respecte pentru a stimula entuziasmul și motivația oamenilor de a munci și pentru a-și crește performanțele. Oamenii, fie că au intrat recent pe piața muncii sau au mai mulți ani de experiență, au anumite nevoi de natură fiziologică, psihologică și economică pentru a putea lucra eficient.
Din punct de vedere fiziologic, angajații sunt mai motivați să muncească atunci când spațiul în care își desfășoară activitatea este unul primitor, curat, care oferă niște condiții decente în privința temperaturii ambientale sau a luminii. Având în vedere faptul că ei petrec o mare parte din timp la locul de muncă, este important ca spațiul în care lucrează să ofere confortul minim necesar.
Deși sunt foarte greu de satisfăcut, nevoile de natură psihologică sunt unele dintre cele mai importante, fiind chiar prioritare pentru ca angajații să vină cu plăcere la locul de muncă. Pe de o parte, oamenii își aleg locuri de muncă în domenii care îi interesează sau pasionează, simțindu-se motivați, pe termen scurt, să lucreze pentru compania respectivă. Pe de altă parte, însă, dacă nevoile primare sau financiare nu le sunt respectate, motivația și entuziasmul lor față de locul de muncă pot scădea semnificativ, odată cu performanța. Această latură psihologică presupune alte trei nevoi esențiale ale angajaților la serviciu, și anume: echitatea, împlinirea și colegialitatea.
Echitatea constă în tratarea corectă a angajaților atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al respectului. În primul rând, un angajat care este plătit sau promovat în funcție de nivelul performanței sale va avea întotdeauna moralul ridicat, deoarece meritele acestuia sunt recunoscute și recompensate de către organizație, dar în caz contrar, moralul acestuia va scădea, fapt care afectează performanța și eficiența modului în care lucrează. În al doilea rând, angajații trebuie să se simtă respectați și apreciați de către superiori. Aici există problema favoritismului ce presupune, în această situație, numirea într-o funcție înaltă a unei persoane cu performanțe de lucru mai scăzute, în detrimentul altei persoane care dă dovadă de mai multă implicare și are rezultate mai bune. Această indiferență a șefilor determină o nemulțumire profundă în rândul celor defavorizați, aceștia simțind că nu au nicio valoare pentru organizație.
O altă nevoie a angajaților este împlinirea la locul de muncă. Sentimentul de împlinire poate fi încurajat sau descurajat de managementul și politicile organizaționale. Angajații sunt mai motivați să își îndeplinească sarcinile atunci când sunt lăsați să lucreze în ritmul și în felul lor, astfel fiind mai ușor pentru ei să își pună ideile în practică pentru a se dezvolta pe plan profesional. În schimb, dacă organizația impune un set de reguli foarte stricte în privința modului de lucru, angajații se vor simți constrânși și presați să acționeze doar așa cum li se cere. Supravegherea exagerată a modului în care lucrează le afectează foarte mult creativitatea și le influențează negativ productivitatea. Deși regulile sunt importante pentru buna conduită la locul de muncă, ele trebuie să fie, în același timp, rezonabile. Pentru a se simți împliniți, angajații au nevoie ca munca lor să fie recunoscută, dar și recompensată pe merit. De asemenea, ei trebuie să fie ascultați și înțeleși de către șef, evitându-se categoric concedierea acestora la cea mai mică abatere.
Colegialitatea este, și ea, o necesitate de bază pentru angajați. Deși mulți consideră că munca individuală este cea mai eficientă, numeroase studii au demonstrat faptul că munca în echipă aduce foarte multe beneficii atât membrilor, cât și organizației în sine. Motivația și performanța angajaților la serviciu crește în momentul în care ei lucrează la anumite proiecte în echipă, deoarece fiecare membru în parte își poate exprima liber ideile, având șansa de a socializa și a învăța lucruri noi. Dacă echipa este unită, membrii se motivează unii pe ceilalți, iar acest lucru determină automat o creștere exponențială a performanței acestora. Totuși, există și cazuri în care munca în echipă afectează productivitatea angajaților și performanțele organizației. Acest lucru se întâmplă atunci când implicarea în realizarea sarcinii este mai scăzută din partea anumitor membrii ai echipei, fapt care poate da naștere unor nemulțumiri ale celor care trebuie să muncească mai mult și să primească aceleași recompense ca și cei care nu s-au implicat suficient.
În opinia specialiștilor, cea mai bună metodă prin care problemele de această natură ale angajaților pot fi aduse la cunoștință conducerii organizației este feedback-ul, care constă în: întrebări directe, sondaje de opinie și focus-grupuri.
Studiile de specialitate au demonstrat faptul că atunci când sunt întrebați în mod direct de problemele care îi împiedică să lucreze eficient, majoritatea angajaților dau răspunsuri sincere și oneste în legătură cu ceea ce îi deranjează și ce i-ar putea determina să își schimbe atitudinea față de locul de muncă. Focus-grupurile sunt, de asemenea, foarte eficiente deoarece problemele angajaților sunt discutate de către aceștia în grupuri, fiind moderate de o persoană care adresează întrebările.
Feedback-ul în sine este un element foarte important care ar trebui oferit atât din partea angajaților către conducere, cât și viceversa. Feedback-ul oferit angajaților de către conducere, fie că este unul pozitiv sau negativ, are rolul de a-i motiva pe aceștia să se implice în continuare în activitățile organizației și de a le aduce la cunoștință posibilele greșeli pe care le comit, cu scopul evoluției pe plan profesional și al perfecționării tacticilor și strategiilor de lucru.
Larisa Viragh
