Maramureșencele Nicola Codrea și Sara Sitar, vicecampioane naționale la categoria U14 dublu fete la Campionatele Naționale Individuale Indoor - 43 minute în urmă
Intervenție de urgență la biserica de lemn din Buteasa; Se află în cea mai avansată stare de degradare dintre toate bisericile de lemn maramureșene - 2 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul își serbează ziua de naștere - 2 ore în urmă
Cum vor fi calculate bursele școlare pentru anul școlar 2025-2026 - 18 ore în urmă
Ateliere practice de literație pentru educatorii și învățătorii din Maramureș - 19 ore în urmă
Bilete de avion mai ieftine cu 60%, în luna ianuarie - 19 ore în urmă
Simpozionul „Mihai Eminescu și vocația enciclopedismului”, la Biblioteca „Petre Dulfu” - în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna ianuarie-TEREZIA FILIP - în urmă
Fără vize pentru SUA, din 31 martie 2025 - 1 zi în urmă
Marea aliniere a planetelor, fenomen astronomic rar la începutul anului 2025 - 1 zi în urmă
Cusutul pe etamină, o îndeletnicire tot mai rar întâlnită
Importanța păstrării valorilor naționale este constituită din nevoia de a ne cunoaște istoria, datinile, folclorul și meșteșugurile pe care le-au păstrat și transmis străbunii noștri. Tradițiile sunt importante pentru a ne reaminti de unde venim, de familie, de emoții transmise din generație în generație. Una dintre ele e arta cusutului. Cu mulți ani în urmă, în satele din Maramureș și din toată țara, femeile și fetele se întâlneau la șezători, unde coseau, tricotau, țeseau sau torceau firul lânii. Astăzi lucrul manual se mai păstrează în mediul rural dar șezătorile sunt tot mai rare.
Cu mulți ani în urmă, în perioada comunistă, fetele învățau să coase în clasele primare, la atelierele fiecărei școli. Odată sau de două ori pe săptămână, disciplina Lucru manual făcea parte din orarul elevilor. La cusut era cel mai des folosită etamina, o țesătură rară, fabricată din materiale de origine naturală. Țesătura din care aceasta este confecțonată poate să difere de la un model la altul, de la bumbac, in, mătase sau chiar lână, până la diverse amestecuri ale acestor materiale. Firul folosit, de regulă, în broderia pe etamină, era cel de tip mouline, fabricat din bumbac și utilizat, îndeosebi, în tehnica goblenului. Elevele coseau mileuri pe care le ofereau cu dragoste mamelor sau bunicilor. Dar etamina putea fi folosită și pentru a crea tablouri impresionante în broderie, cât și pentru a lucra anumite detalii ornamentale, folosite, apoi, pentru decorarea pieselor vestimentare, fie ele populare sau piese moderne, de inspirație tradițională. Inspirația din natură era importantă în toate zonele țării, deoarece permitea cusătoreselor să varieze modelele, prin introducerea de elemente ale plantelor locale.
Cusutul pe etamină le permitea copiilor să-și exploreze creativitatea și imaginația, putând crea modele unice și experimenta culori și texturi diferite. Această activitate îi ajuta să-și dezvolte gândirea creativă și să-și exprime liber ideile și sentimentele. Cusutul necesită răbdare și perseverență. Copiii învățau că pentru a realiza un proiect reușit, trebuie să depună efort și să persevereze. Aceste abilități sunt esențiale în fața provocărilor din viață și pot contribui la dezvoltarea caracterului copilului. Cusutul dezvoltă abilitățile fine ale copiilor, îi învață să fie atenți la detalii și să-și îmbunătățească coordonarea ochi-mână. Astăzi, din păcate, multe tinere nu au mai ținut un ac în mână, fiindu-le străină această îndeletnicire.
Tradițiile nu trebuie uitate. Legătura cu trecutul nu trebuie să se rupă, deoarece, în caz contrar, trecutul național ar deveni ininteligibil pentru generațiile următoare.
Lăcrimioara ZOTA