Pe 10 ianuarie, România sărbătorește ZIUA MATEMATICII, INFORMATICII ȘI ȘTIINȚELOR NATURII - 8 ore în urmă
Festivalul internațional de colinde, datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni a ajuns la cea de-a XXXII-a ediție - 9 ore în urmă
Muzică și poezie în Parcul „Grădina Morii” din Sighetu Marmației de Ziua Culturii Naționale - 12 ore în urmă
La Biblioteca Orășenească Borșa se reia șezătoarea săptămânală; Sunt invitate doamnele care îndrăgesc portul popular și arta confecționării lui - 14 ore în urmă
Eveniment cultural de excepție: La Borșa se va organiza Simpozionul „Nicoară Timiș – 100 de ani de la naștere” - 16 ore în urmă
Sunteți invitați să sărbătoriți Ziua Culturii Naționale alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 17 ore în urmă
Alexandru Pașca şi Marius Tătar de la Academia de Șah Maramureș, locul II la Concursul național școlar ”Elisabeta Polihroniade” - 18 ore în urmă
2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu” - 18 ore în urmă
Două gimnaste valoroase ale României au fost admise la universități din SUA - 19 ore în urmă
Cum poți obține o reducere de 10% pentru plata impozitelor - 19 ore în urmă
De post: Două rețete simple și gustoase „culese” de la gospodine din Maramureș (FOTO)
Pentru că ne aflăm în Postul Paștelui, ne-am gândit să vă prezentăm două rețete de mâncare simple, dar foarte gustoase. Modul de preparare este prezentat de câteva gospodine din Maramureș.
Păstăi aite
„Noi, oamenii de la țară, femeile de la țară nu facem mâncări complicate… o fo’ foarte foarte simple. De exemplu, și păstăile aite, le culegem frumos și le punem la fiert… „a sierbe” și, după ce-s sierte, facem un mujdei de usturoi și punem păstă ele și sare, și-un pic de ulei neprăjit, nenimica și-s gata păstăile aite. Avem acuma păstăi uscate, da avem și puse la congelator din vară. Acele uscate merg de post, dar mai bine merg după post, cu picior de porc și cu groștior” (Lenuța Opriș din Breb).
„Am pus oloi, ceapă, usturoi, tiperi, poprică; le-am fript tăte laolaltă ș-am spălat păstăile frumos cu apă sierbinte; apa să nu sie rece și le-am pus acolo și pă ele capacu. Ș-am luat cratița și le-am clătit așe cu cratița, le-am hopăluit așe. S-o făcut ca măduva de bune și gustoasă” (Colecția Parasca Făt, Memoria Ethnologica).
Sarmale de post (li se mai spune și curechi, curechi umpluți, piroște, haluște, brozbuțe)
„Când fac sarmale de post, prima dată spăl orezu. Apoi călesc o ceapă în oloi, pun și poprică. Demnic o ceapă verde. Dacă fac mai mult, curăț 2 mere, le dau pân răzătoare, dacă fac mai puțân, pun numa un măr. Nu contează ce fel de măr, oridicare, măr să sie. Mai pun un morcov sau doi, depinde câtă compoziție am. După ce le amestec cu orezu, pun sare și piper după gust. Când am zacuscă, nu mai pun măr și morcov, numa zacuscă. Când se face compoziția, pun și ulei cât de bine, să gioace compoziția în ulei. Când le tomnesc în oală, pun on pic de apă, on ptʼic de ulei și o farfurie pă fundu oalei, păstă farfurie pun frunză de varză și apoi pun sarmalele că așă nu să leagă de fund. După ce am aranjat sarmalele în oală, deasupra iară pun o farfurie și frunze. Pun apă și le las să fiarbă” (Ana Mihnea Ana din Valea Stejarului).
Sursa – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș