Iuliana Tudor, alături de maramureșeni în cadrul Spectacolului Aniversar al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” - 25 minute în urmă
MaraMedica 2025: Medicină, Tehnologie și Inovație la Baia Mare - 2 ore în urmă
Proiectul „Plantează o FLOARE, sădește un POM, fă-ți datoria de om” continuă și în acest an la Muzeul Satului Baia Mare - 3 ore în urmă
20 de copii din cadrul Cercului de Pictură Borșa-Vișeu de Sus vor fi prezenți la Gala Națională (lll) „România ești Tu”, unde vor fi și premiați pentru talent în arta picturii - 3 ore în urmă
La Centrul Cultural Pastoral din Sighetu Marmației puteți admira lucrările pictorului și scriitorului basarabean Leonid Popescu - 4 ore în urmă
Au început înscrierile pentru cea de-a XXV-a ediție a Festivalului de cântec francofon «Chants, sons sur scène – Qualif’ 2025» - 4 ore în urmă
Petre Dulfu – un maestru al literaturii populare - 6 ore în urmă
În curtea Catedralei Episcopale a avut loc prima întâlnire din cadrul programului catehetic „Învierea Domnului pe înțelesul copiilor” - 7 ore în urmă
Programul liturgic al ierarhilor în a două săptămână din Postul Mare - 7 ore în urmă
Colonia Pictorilor din Baia Mare, o alternativă potrivită pentru activitățile din cadrul programului Școala Altfel / Săptămâna Verde - 7 ore în urmă
Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar
Șindrila de lemn (dranița) este folosită pentru a acoperi casele tradiţionale și bisericile de lemn. Iar pentru că Maramureșul este renumit îndeosebi pentru construcțiile din lemn, drănițitul este un meșteșug trecut din generație în generație sau, de multe ori, învățat prin ucenicie.
Chiar dacă acum trăim alte vremuri, mai moderne, acesta nu a dispărut nici azi din județul nostru, însă este tot mai rar.
„Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar. Dranițele (șindrilele) însă nu mai sunt ce au fost cândva.
În vremurile mai îndepărtate pentru obținerea lor erau tăiați molizi crescuți pe pantele nordice, mai întunecate. Dranița este făcută doar din lemn de molid, care e un lemn de rezonanță. Era important ca molizii să nu fi crescut așa de repede precum cei de pe pantele însorite, care au lemnul mai moale.
De asemenea, copacii erau tăiați doar în perioada de pauză vegetativă, adică iarna, când lemnul este înghețat. Bătrânii mai spun că erau alese doar zilele cu lună plină. Exista credința că astfel lemnul nu va putrezi așa ușor”, explică Constantin Ioan Lazu, inițiatorul proiectului Maramureșu’ Meu.
L.C.H.
Citește și