Imagini spectaculoase surpinse în Maramureș la început de noiembrie. Iarna a pus, cu adevărat stăpânire pe ținut, generând peisaje incredibile. Cei trei temerari care au avut curajul să stăpânească muntele ne-au împărtășit experiența lor. Ei sunt Sorin, Vlad și Mihai.
Cei trei temerari au luat la picior Vârful Toroiaga. “La început de noiembrie, primul val de iarnă autentică, am vrut sa îl prindem în Munții Maramureșului, deoarece de aici se văd Munții Rodnei în toată splendoarea lor, înconjurați de cele mai multe ori de marea alpină din sezonul rece. După ce am urmărit toată săptămâna site-urile meteo, am decis ca după precipitațiile de la sfârșitul săptămânii ar fi cea mai bună ocazie ca duminică dimineață să ne prindă sus în creasta Munților Maramureșului”, au scris cei trei temerari.
Cei trei ne-au relatat cum au realizat imaginile care îți fac sufletul să iubească Maramureșul. “După informarea în prealabil la Salvamont, am plecat spre Baia Borșa. De aici am părăsit mașinile în jurul orei 15:30 si am urcat pe triunghi roșu spre Șaua Lucăciasa, trecând de carierele de piatră, Gura Băii și o fostă mină abandonată. Începând cu cota 1500, zăpada s-a așezat în straturi de 7-12 cm. Am ajuns seara în jurul orei 18:30 la refugiul Lucăciasa, un refugiu aflat încă în stare destul de bună. Dimineața am pornit la ora 09:00 cu destinația Vârful Toroiaga, urmărind, de data aceasta, traseul de creastă bandă roșie. Spre N, am putut admira frumoasa vale din zona Macarlăului și munții cu zone împădurite în cea mai mare parte a lor. Iar spre NV, Vârfurile Pietrosul Bardăului, Farcău și Pop Ivan, acesta din urma fiind cel mai înalt punct de granița cu Ucraina.
Luând pieptiș piciorul estic al Toroiagei, ne delectăm în creastă, cu câteva poze și o pauză binemeritată, unde ne facem un ceai la primus. Ajungem la Vârful Toroiaga în jurul orei 11:45. După sesiunea foto și lecția de geografie, ne întoarcem pe creasta spre Vf. Murgu, de unde vom coborî spre Băile Borșa pe piciorul sudic (Vf. Murgu – Vf. Stâna lui Vârtic, fosta mină din zona La Socolescu și coborâre pe nemarcat pe lângî izvorul Hrit). Ajungem la mașina la ora 17:30″.
Ce nu le-a plăcut? “Ce ne-a lăsat cu un gust amar? Exploatările ce reduc muntele la materie primă”. Ce le-a plăcut? “Peisajul extraordinar (amintim: muntele împodobit cu zapadă, fenomenul “mare alpină” sau inversiune termică, aerul rece și curat, posibilitatea de a zări Munții Rodnei, Munții Țibleș, Munții Gutâi cu Vârful Igniș și Creasta Cocoșului, dealurile și pădurile Munților Maramureșului și a zonei Borșa)”.
Oamenii care au făcut acest text posibil sunt Sorin Toth, Vlad Dobra si Mihai Lar, opinii și fotografii. Ei sunt cei care „au surprins Crăiasa Zăpezii în Maramureș”, „plutind” peste creste, la început de noiembrie.
Mai menționăm faptul că imaginile surpinse de ei nu numai arată frumusețile Maramureșului, ci și măreția naturii. Să găsești inversiunea termică la ea acasă este un lucru pe care îl vezi rar de tot. La finalul textului aveți un video cu imaginile surprinse de cei trei temerari!
C.Ț.
VEZI VIDEO AICI!
