Târg în Sat: Sărbătoare și meșteșug la Casa din Vale Breb - 5 minute în urmă
Copiii prezenți la atelierul „Șezătoare în Postul Mare” au învățat despre rochia de Rogoz, dar și despre pieptarul înfundat specific zonei Lăpușului - 21 minute în urmă
Locuri de muncă pentru cei care vor să lucreze în Spațiul Economic European - 29 minute în urmă
Centrul Rezidențial „Bunul Samarinean” din Coroieni are un nou director - 1 oră în urmă
Justiția taie, populiștii cad. Cine urmează? - 2 ore în urmă
Români la Campionatul Mondial al măcelarilor de la Paris - 2 ore în urmă
La mulți ani, Jandarmeria Română! - 2 ore în urmă
Se pun în vânzare online biletele pentru meciul ”tricolorilor” cu Austria - 13 ore în urmă
Coșmar pe stadion: Copii bătuți și amenințați cu moartea după derby-ul clujean - 14 ore în urmă
S-a stins Val Kilmer, actorul cu roluri memorabile în ”Top Gun”, ”The Doors” și ”Batman Forever” - 16 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.