Maramureșenii pot investi în siguranță: Titlurile de stat TEZAUR disponibile și online - 55 minute în urmă
Tinerii maramureșeni talentați se pot înscrie la Festivalul-concurs de interpretare vocală a cântecului popular „Care om horește mândru” - 2 ore în urmă
Iuliana Tudor, alături de maramureșeni în cadrul Spectacolului Aniversar al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” - 2 ore în urmă
MaraMedica 2025: Medicină, Tehnologie și Inovație la Baia Mare - 4 ore în urmă
Proiectul „Plantează o FLOARE, sădește un POM, fă-ți datoria de om” continuă și în acest an la Muzeul Satului Baia Mare - 5 ore în urmă
20 de copii din cadrul Cercului de Pictură Borșa-Vișeu de Sus vor fi prezenți la Gala Națională (lll) „România ești Tu”, unde vor fi și premiați pentru talent în arta picturii - 5 ore în urmă
La Centrul Cultural Pastoral din Sighetu Marmației puteți admira lucrările pictorului și scriitorului basarabean Leonid Popescu - 6 ore în urmă
Au început înscrierile pentru cea de-a XXV-a ediție a Festivalului de cântec francofon «Chants, sons sur scène – Qualif’ 2025» - 6 ore în urmă
Petre Dulfu – un maestru al literaturii populare - 8 ore în urmă
În curtea Catedralei Episcopale a avut loc prima întâlnire din cadrul programului catehetic „Învierea Domnului pe înțelesul copiilor” - 9 ore în urmă
Gânduri de Ziua Universală a Iei: „Costumul popular are viață, are trecut, are râs, joc, voie bună, poate plâns și dezamăgire”
Ziua Universală a Iei este sărbătorită anual pe 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume.
Cunoscută la nivel local şi sub numele de ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., cămaşa, în cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.
În județul nostru putem spune că lumea încă îmbracă portul tradițional, dar nu ca pe vremuri. Este de apreciat însă că mai sunt tineri care apreciază straiele tradiționale și că le poartă cu diferite ocazii.
„Costumul popular este o splendoare, o măiestrie, o eleganță pură și un etalon de frumuseţe care posedă un limbaj de comunicare a tradiţiilor străvechi pe care stramoșii noștri le-au lăsat în urmă. Port IE cu mândrie!”, spune
Ileana Borodi din Budești.
„Costumul popular pentru mine nu este doar o simplă îmbrăcăminte ce se ia în zilele de sărbătoare. Costumul popular are viață, are trecut, are râs, joc, voie bună, poate plâns și dezamăgire. Mi-e drag să îmbrac cămăși vechi, cusute cu mâna de femeile harnice, deoarece acestea sunt vii, sunt făcute cu suflet, cu iubire, cu stăruință și cu drag. Când îmbrac costumul popular simt ca-mi port strămoșii, rădăcinile, nu este sentiment mai frumos.
Majoritatea cămășilor mele sunt moștenite de la mama mea, însă încerc să colecționez cât mai mult, să mă bucur de frumusețea a cât mai multe, pentru că, nu-i așa, ne place să vedem oameni îmbrăcați românește, dar noi nu ne îmbrăcăm. Susținem sus și tare, de multe ori, că unii oameni sunt exemplu, că nu este zi de sărbătoare să nu își ia portul lor și sa meargă la biserică, ori la nunta, ori la joc, dar ne place să privim, să admirăm și atât.
Desigur că este mult mai comod să te îmbraci civil, însă prin port tu te indetifici cu cine și de unde ești, cu trăirile tale și-ale neamului tău. Încurajez pe acestă cale lumea să poarte și costum popular, fie că e din Țara Maramureșului, Chioarului sau a Lăpușului. Nu lăsați să se piarda cojoacele, cămășile, poalele, aveți grija de ele ca de cea mai de preț comoară, pentru că sunt simbolurile rădăcinilor, a familiei și a neamului nostru românesc”, a declarat Avram Ancuța, o tânără din Chiuzbaia.