Semințe flori și semințe plante: alegeri inspirate pentru grădina ta - 4 ore în urmă
Incendiu la o braserie din Baia Mare - 5 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Oglinda relațiilor noastre – Lecțiile lui Guy Corneau - 9 ore în urmă
Examenul și lucrarea de licență devin obligatorii - 14 ore în urmă
Scurte îndrumări tipiconale la Praznicul Botezului Domnului - 14 ore în urmă
Iernile copilăriei de altădată erau despre haine tricotate de bunicuțe - 14 ore în urmă
Off-road ilegal oprit la Cavnic - 17 ore în urmă
Excursie pe Creasta Cocoșului în prima zi a noului an - 17 ore în urmă
Câine accidentat pe pârtie; Salvamontiștii maramureșeni au intervenit imediat - 1 zi în urmă
O poveste de 102 ani: Viața mătușii Ioana din Maramureș, prezentată la Trinitas TV - 1 zi în urmă
Ia se sărbătorește internațional la data de 24 iunie
O iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în Ie”.Anul acesta, Ziua Internațională a Iei” se află la cel de-al 12 lea an. Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.
Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei. Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele). Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare. Aceste cămăși au fost transmise pe mai departe, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.
Lăcrimioara ZOTA