În 24 iunie, de Sânziene, în Băița de sub Codru s-a organizat a XXX-a ediție a evenimentului „Târgul Sânzienelor”, o serbare câmpenească cu tradiție.
A participat multă lume, iar pe scenă au urcat artiști îndrăgiți și ansambluri folclorice numeroase.
„Instituția noastră a fost reprezentată de către Ansamblurile „Doina Lăpușului” din Lăpuș, „Tezaur codrenesc” din Fărcașa și „Codrișorul” din Asuaju de Sus. De asemenea, au participat și câțiva meșteri populari omologați de către instituția noastră.
Sărbătoarea populară a Sânzienelor îi este închinată nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, care însă păstrează numeroase elemente precreștine și este însoțiță de diferite acte magice, legate mai ales de magia premaritală. Practicile magice se întemeiază pe omologarea sau asocierea simbolică a Soarelui, a florilor de sânziene, a zânelor pe care le încarnează aceste flori (Sânzienele-Ielele-Drăgaicele) și a coroanei împletite din respectivele flori cu un principiu feminin.
Așadar, aceste plante galbene cu încărcătură magică, care înfloresc în perioada solstițiului de vară, cea mai lungă zi a anului, reprezintă un substitut fitomorf al Sânzienelor, considerate zâne bune. Această sărbătoare în păgânism era închinată zeiţei Luna, numită San-Diana. Tot acum se observă prezenţa florilor de câmp ce în popor se numesc Sânziene. Se fac cununi de flori albe şi galbene din sânziene care se agaţă la porţi ori deasupra uşii pentru a feri casa de boli, farmece sau duhuri rele.
Se mulgea laptele de la vacă prin cununa de flori din sânziene. De la biserică se duceau flori de sânziene şi se puneau la stupi, ca albinele să adune mai multă miere. „Mergeau fetele să culeagă flori de sânziene şi care fată are mai multe flori, apoi aceie se mărită. Puneau flori de sânziene şi în cânepă da’ amu’ nu să mai face cânepă, că îi greu de lucrat cu ea, nu mai fac haine, şi se zice că-i şi drog. Florile de sânziene le puneau în casă înt-o cantă, ori după grindă, după oglindă, să poarte noroc. „Culejéu fetele sânziene și făcéu struț și-l punea în clop la feciori să le fie dragi”. (Corina Isabella Csiszár, Obiceiuri din Țara Lăpușului, Editura Ethnologica, 2022)”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Florin Avram
