Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 1 oră în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 1 oră în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 2 ore în urmă
Activitate de conștientizare la Școala „Ioan Mihalyi de Apșa” - 2 ore în urmă
FCSB va întâlni Manchester United - 2 ore în urmă
„Fii inteligent, NU violent” – campanie desfășurată în Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
Programul „Masă sănătoasă” continuă pentru cei peste 500.000 de copii din România - 6 ore în urmă
România, centrul șahului european în 2025 - 8 ore în urmă
Julia Sauter strălucește pe gheață: locul 8 după programul scurt la Europenele de la Tallinn 2025 - 8 ore în urmă
Târgu Lăpuș, Exercițiu de simulare a unui incendiu la Penny Market - 8 ore în urmă
În Maramureș am avut cea mai înaltă cale ferată din țară
Puțini știu că în Maramureș am avut cea mai înaltă cale ferată din țară. Aici circula un tren cu ecartament îngust ce lega Borșa din Maramureș de localitatea Iacobeni din județul Suceava. În Pasul Prislop, calea ferată era la o altitudine de 1.416 metri, după cum menționează publicistul Teofil Ivanciuc într-o postare pe rețelele sociale.
„Trenul MAV 492, în anul 1917, pe vârful Prislop (ruta Borşa-Iacobeni, cea mai înaltă cale ferată din Carpaţi – 1416 m altitudine). În spate se văd acoperişurile comandamentului militar german. Linia a funcționat din plin doar între anii 1915-1919, fiind dezafectată în 1930”, a scris el pe pagina sa.
Calea ferată militară cu ecartament îngust trecea prin valea Bistriței Aurii, Cârlibaba și Pasul Prislop (1416 m). Lungimea totală a liniei curente era de 77,1 km.
Linie ferată militară strategică
Construcția ei a fost necesară după ce s-a întrrupt singura legătură feroviară ce exista până atunci între Bucovina și restulAustro-Ungariei, drept urmare a ocupării de către trupele ruse în anul 1914 a celei mai mari părți din Galiția.
Astfel, pe 15 februarie 1915 a început construcția căii ferate, care a fost finalizată pe 1 mai 1916. Acestă rută militară alternativă putea realiza o legătură strategică cu restul teritoriului aflat în spatele frontului. Peste 2.000 de soldați au fost dislocați în taberele situate la Borșa, Cârlibaba și Prislop, cu scopul de a apăra calea ferată și de a consolida linia frontului.
Calea ferată a funcționat până în lunile noiembrie-decembrie 1918, moment în care materialul rulant a fost retras în Ungaria și clădirile anexe au fost în majoritatea lor distruse. În timplul anilor 1930-1931 linia a fost demontată, materialul de cale ferată fiind folosit fie pentru construcția căii ferate de pe valea Vaserului, fie la reparația unor linii din zona Cernăuți, scrie wikipedia.