Ioan-Aurel Pop, al doilea mandat de președinte al Academiei Române. Istoricul a cercetat Maramureșul în cariera sa și a publicat despre el!
Acad. Ioan-Aurel Pop a fost ales astăzi, 5 aprilie 2022, pentru un nou mandat de președinte al Academiei Române, cu durata de 4 ani. Alegerile au avut loc, prin vot secret, în cadrul Adunării Generale întrunite în Aula Academiei Române începând cu ora 10, arată reprezentanții Academiei Române.
Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, și-a exprimat opțiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate. Membru corespondent al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secției de științe istorice și arheologie, și membru titular din anul 2010, profesorul Ioan-Aurel Pop a deținut primul mandat de președinte al celui mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării în perioada 2018-2022, în urma alegerilor desfășurate pe data de 5 aprilie 2018.
Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, este doctor în istorie și profesor al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specialist în istorie medievală și în evoluția instituțiilor medievale, paleografie latină și istoria Transilvaniei. A fost profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (1991-1992) și profesor invitat la INALCO Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca’Foscari din Veneția (2003-2008). În perioada 1993-2018 a deținut funcția de director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar între anii 2012-2020 a fost rector al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În anul 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Litere și Arte din Paris, iar în anul 2013 a devenit membru al Academiei Europene de Științe și Artă din Salzburg. La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înființa la București una dintre primele instituții fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română și transformată în anul 1879 în Academia Română. Conform statutului, alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după data de 4 aprilie când este celebrată Ziua Academiei Române, mai arată Biroul de comunicare al Academiei Române.
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, 67 de ani, este doctor în istorie și profesor al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specialist în istorie medievală și în evoluția instituțiilor medievale, paleografie latină și istoria Transilvaniei. A fost profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (1991-1992) și profesor invitat la INALCO Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea CaFoscari din Veneția (2003-2008). În anul 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Litere și Arte din Paris, iar în anul 2013 a devenit membru al Academiei Europene de Științe și Artă din Salzburg.
În perioada 1993-2018, Ioan-Aurel Pop a deținut funcția de director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar între anii 2012-2020 a fost rector al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, arată CV-ul istoricului, citat de libertatea.ro.
Adept al latinității, descendent spiritual al Școlii Ardelene, istoricul Ioan-Aurel Pop, actualul Președinte al Academiei Române și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, citează în volumul ”Transilvania, starea noastră de veghe” un document cel puțin ciudat. Conform acestui act, la 1592, cu un an înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul, în Maramureș se vorbea limba getică, arată newsteam.ro. Subliniem că profesorul Aurel Pop nu este adeptul dacismelor de nici un fel, mai arată sursa citată în acest articol. ”Un document latin din 1592, care conține o hotărnicie la Borșa, dovedește din plin acest fapt (toponimia, oronimia, onomastica au rămas românești de-a lungul istoriei medievale) și conține tulburătoare știri despre sermo geticus. Înainte de finalul actului în cauză, după obicei, sunt descrise hotarele pământului respectiv ”… se numește în graiul getic Gruiu Vinului, de unde se întinde către Gruiu Broscului, de unde spre Gruiu Piatra Roșie, apoi spre Pasul Prislop și Piuța, apoi spre Gruiu Muncelului, apoi prin fața Izvorului Ursului și, în sus, prin cursul apei numită Repedea, unde se sfârșește” (… getico sermone vocaretur Grunvinulaj inde tendit ad Grun Brostuluj, inde ad Grun Piatra Rosie, inde ad Prislopas et Piutsae, inde ad Grun Moncsiului, inde prae Izvorul Vursuli et infra per meatum aquae Repide vocatae ibique terminaret). (…) Lăsând paradoxurile la o parte, constatăm că notarul, care nu știa românește, a numit totuși limba română sermo geticus, expresie tradusă de noi prin graiul getic”, spune istoricul ardelean la paginile 107-109 ale volumului mai sus citat, mai arată sursa citată newsteam.ro.
C.Ț.
