Cinci maramureșeni talentați au înființat Grupul „Coconii de pe sate”: „Dragostea pentru tradiții și folclor este liantul nostru” - 1 oră în urmă
Se anunță o mișcare care ar putea schimba echilibrul de putere în România - 2 ore în urmă
Concert special de muzică, emoție și recunoștință de Ziua Femeii la Budești - 3 ore în urmă
Donald Trump, cel mai iubit politician în Rusia? - 4 ore în urmă
O iarnă plină de realizări pentru Filosofia băimăreană și urmează o primăvară plină de evenimente - 4 ore în urmă
Unitatea canină Salvamont Borșa, formată din Athos și Andreica Nicoară, participă la Conferința europeană a salvatorilor pe pârtiile de schi - 5 ore în urmă
„Rugăciune și cântare în Postul Mare”: Concurs online de pricesne organizat în Episcopia Maramureșului și Sătmarului - 5 ore în urmă
Elevii din Săcălășeni la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 6 ore în urmă
Întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș – 8 martie 2025 - 8 ore în urmă
Reabilitarea Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației - 9 ore în urmă
Istoria basmalelor de tip „Kashmir”, în Maramureș: Țesătura încântătoare care făcea odată garderoba frumoasă; Năframa colorată și povestea ei unică
Istoria basmalelor de tip „Kashmir”, în Maramureș: Țesătura încântătoare care făcea odată garderoba frumoasă; Năframa colorată și povestea ei unică
Tradiționala ținută conta mult pentru cei care au trăit acele vremuri. Costumele populare s-au dovedit a fi la fel de importante ca tradițiile în care erau puse în practică. Ne explică istoricul Teofil Ivanciuc.
„Recent am dat peste un artefact rar: o veche ‘pânzătură’ (năframă) de vară, țesută în casă pe Valea Cosăului. În Maramureș, năframele înflorate de tip Kashmir, despre care ne închipuim că sunt ‘ale noastre’ de când lumea, au pătruns progresiv pe parcursul secolului 19 și primei jumătăți a secolului 20, mai ales sub forma imitațiilor produse în manufacturi din Cehia de azi.
Acestea au co-existat cu străvechile basmale locale produse în ‘teară’ (mult mai simple ca design și colorit), până la abandonarea ultimelor, finalizată prin anii 1950-1970. În prezent, garderobele nenumăratelor maramureșence care țin cu drag la tradiție sunt pline cu năframe noi fabricate în Asia, în paralel cu mult mai rarele și prețioasele piese vechi de Cehia, căci ‘pânzăturile’ subțiri de casă, atât de caracteristice, au dispărut cu decenii în urmă… În schimb, ‘șerincile’ groase de iarnă, țesute în ‘teară’ pe Valea Tisei, continuă să reziste și azi, întrucâtva, deși-s tot mai scumpe la vedere. Oare o mai exista undeva vreo iubitoare de port maramureșean care își acoperă capul cu ‘pânzătura’ de vară țesută în casă?”, arată publicistul Teofil Ivanciuc.
C.Ț.