Canonul cel Mare la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 13 minute în urmă
Vasile Igna: O viață dedicată literaturii și culturii române - 37 minute în urmă
Aproape 400 de copii s-au înscris la expoziția-concurs „Flori cu șnur de mărțișor” din Vișeu de Sus - 56 minute în urmă
Voce puternică și carismă: Andrea Muj, maramureșeanca născută în Franța, a strălucit pe scena X Factor - 1 oră în urmă
Haos la Spitalul Județean Baia Mare - 1 oră în urmă
Elevii Colegiului de Arte Baia Mare vor participa la un workshop susținut de un profesor de la Universitatea din Salamanca, Spania - 2 ore în urmă
Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 14 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 16 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 17 ore în urmă
Joia Patimilor. Credinţe şi tradiţii legate de această zi
Joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută că fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. La Ierusalim, începând cu orele 16.00, se face o procesiune cu Sfânta Cruce. Procesiunea începe de la Pretoriu și se termină la Sfântul Mormânt. Credincioșii străbat drumul pe care Mântuitorul a purtat Crucea Răstignirii.
Joia Patimilor este și ziua în care are loc sfințirea Sfântului și Marelui Mir, materia sfințită care se folosește la Taină Mirungerii, sfințirea bisericilor, sfințirea altarelor, a antimiselor și pentru reprimirea în Ortodoxie a celor căzuți de la dreapta credință. Sfințirea Sfântului și Marelui Mir nu se săvârseste în Joia Patimilor fiecărui an, ci doar atunci când se constată că nu mai există Mir pentru un an de zile.
În Joia din Săptămâna Sfintelor Patimi prăznuim spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos. În amintirea spălării picioarelor Apostolilor de către Hristos, există obiceiul că în Joia din Săptămâna Patimilor, în unele mănăstiri, starețul să spele picioarele a doisprezece din viețuitorii mănăstirii pe care o conduce. Spălarea picioarelor ucenicilor este o invitație la smerenie, slujire, dăruire pentru ceilalți până la jertfă.
Rugăciunea din grădina Ghetsimani
După Cină, Hristos merge împreună cu ucenicii Săi în grădina Ghetsimani. Se roagă înainte de Patimile Sale pentru Sine, pentru Apostoli și pentru toți credincioșii. În grădina Ghetsimani Mântuitorul supune voința Sa omenească celei dumnezeiești. Acest lucru reiese din cuvintele: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti” (Matei 26, 39). Este momentul în care „Iisus s-a cununat în duh cu moartea”, după cum mărturisește părintele Stăniloae.
Tot astăzi ne aducem aminte și de vânzarea Domnului, pomenită și la Denia din Sfânta și Marea Miercuri. Iuda vânzătorul este pus în oglindă cu femeia păcătoasă. Această, deși era o prostituată, datorită pocăinței și iubirii Sale față de Hristos se mantuieste. În vreme ce Iuda, lipsit de pocăință, ajunge trădător, arată Creștin ortodox.
Credințe și obiceiuri elgate de Joia Mare
Apropierea celei mai mari sărbători a creştinilor, Paştele, este o perioadă bogată în tradiţii şi obiceiuri. În unele sate din Maramureşul istoric încă mai sunt păstrate aceste tradiţii, de către femeile bătrâne. Ele îşi mai amintesc cât de riguroase erau restricţiile din acastă zi şi cât de important era ca toate acestea să fie respectate.
Pentru că, potrivit acesti credinţe, în Vinerea Mare nu era voie să lucrezi nimic, unele dintre pregătiri se făceau încă de joi. Era vorba despre pregătirea unor bucate sau semipreparate, ce puteau fi păstrate în condiţii optime până când vor fi consumate.
Vopsitul ouălor era una dintre aceste activităţi care se putea face de joia. Ouăle, odată fierte, puteau fi păstrate în cămară până când erau consumate.
De asemenea, pâinea se mai putea face de joi, pentru a nu se aglomera toată pregărirea în ultima zi, sâmbătă.
O serie de credinţe şi datini sunt legate de această zi.
Începând de astăzi, în nicio zi de joi nu se mai lucrează nimic, până la Înălțarea Domnului. În aeastă zi se spue că se deschide Raiul și rămâne așa până la Rusitori (şapte sau nouă zile după Rusalii).
Nu era permis să dormi astăzi, pentru a nu fi leneș tot anul. Se mai spune că începând de azi, urzicile încep să înflorească și nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdicţia aminteşte de Iisus bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.
De astăzi începând, nu se mai trag clopotele la biserică, ci doar se bate toaca. Bătrânii ţin post negru din Joia Mare până la Înviere.
O altă credință spune că în această zi, sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai, pentru că sunt deschise poțile raiului și ale iadului. În Joia Mare, considerată protectoarea morților, se aprindeau focuri din uscăturile strânse din grădini și livezi. Focurile se aprind pentru ca morţii să poată veni acasă să se odihnească şi să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor.