Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Florii înseamnă primire. Dar adevărata primire nu e când ceilalți te aplaudă. E când te lași văzut, exact așa cum ești. Fără decor. Fără mască” - 6 ore în urmă
„Jocul Satului” – tradiție și voie bună în Sat Șugatag în a doua zi de Paști - 7 ore în urmă
Gabriela Ardusătan a lansat priceasna „Am venit la Tine, Doamne” (VIDEO) - 8 ore în urmă
Alexandru Sabo de la Colegiul de Arte Baia Mare, premiat la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală, Vocală și Studii Teoretice - 8 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: „Să Îl întâmpinăm pe Hristos în Ierusalimul sufletelor noastre” – Meditație la Duminica Floriilor - 9 ore în urmă
Ryana Botar de la Școala Populară de Artă Baia Mare, locul II la Concursul de chitară clasică „Samus GuitArt” - 9 ore în urmă
Motiv de divorț? – noua teorie care răstoarnă toate miturile despre căsătorie - 9 ore în urmă
Diana Șoșoacă – ambasadoare de ocazie în SUA, la Mar-a-Lago - 10 ore în urmă
La Catedrala Episcopală din Baia Mare va avea loc procesiunea tradițională de Florii - 13 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (XI) - 13 ore în urmă
Datele le-au fost furate, datoriile rămân pe numele lor
Tot mai mulți români se trezesc că au datorii la bănci sau la alte firme care dau împrumuturi, deși nu au cerut niciun credit. În spatele acestor probleme stau infractori care fură datele personale – cum ar fi cele din buletin – și le folosesc ca să obțină bani în numele altor persoane.
Aceste împrumuturi sunt luate, de obicei, de la instituții financiare nebancare (IFN-uri), adică firme care nu sunt bănci, dar care oferă bani cu împrumut. Problema este că aceste firme nu cer întotdeauna semnătură sau dovadă clară că persoana care cere banii este cea din buletin. Uneori, nici măcar adresa de contact nu este verificată. Asta înseamnă că cineva poate completa un formular online, cu o copie de buletin furată, și să obțină bani pe numele altcuiva.
Legea din România permite acest lucru. Din 2019, o decizie a Înaltei Curți spune că astfel de contracte pot fi încheiate fără semnătură scrisă sau digitală, dacă persoana pare că a fost de acord. Așa se explică de ce mulți români ajung datori fără să știe.
În ultimii ani, cel puțin 20 de astfel de firme (IFN-uri) au apărut în anchete de poliție, în dosare de înșelăciune. Victimele sunt puse în situația să demonstreze că nu ele au semnat actele, ceea ce înseamnă timp pierdut, drumuri și, uneori, costuri pentru expertize speciale.
România se confruntă zilnic cu peste 50.000 de atacuri cibernetice, potrivit autorităților. Adică atacuri pe internet prin care infractorii încearcă să fure date sau să păcălească sistemele de securitate. Un studiu arată că aproape un sfert dintre românii care folosesc internetul au fost victimele hackerilor în ultimul an.
Problema cea mai mare este că victimele nu sunt suficient protejate de lege. Deși este clar că cineva le-a furat datele, multe dintre firmele care dau împrumuturi refuză să anuleze datoria. Asta pentru că actele par „în regulă” și nu le interesează dacă semnătura e falsă sau adresa e greșită.
Soluțiile ar putea veni doar prin schimbarea legii. Ar trebui ca firmele să fie obligate să verifice mai bine identitatea celor care cer împrumuturi, de exemplu, prin apel video, coduri pe telefon sau confirmarea adresei. De asemenea, dacă e clar că a fost o înșelăciune, datoria nu ar trebui să rămână pe numele celui păgubit.
Vasile Petrovan