Ieri după-amiază, 25 februarie, Teatrul de Păpuși din Baia Mare a găzduit șezătoarea la „La Mărie păste vale”.
Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș (manager Lucian Iluț), în parteneriat cu Grupul Folcloric „Vișeuanca” al Căminului Cultural din Vișeu de Jos.
Sala a fost aproape plină, publicul având ocazia să vadă o șezătoare autentică de pe Valea Vișeului. S-a lucrat, s-a cântat, s-a jucat, s-a descântat, atmosfera creată fiind una autentică.
„Echipa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și-a propus să aducă pe scenă în fața dumneavoastră, și în special a tinerilor, o șezătoare din Vișeu de Jos.
Pentru că Centrul are și rolul, datoria de a da mai departe generațiilor care urmează informații și de a aduce în față ceea ce înseamnă tradiții, rădăcini, tot ceea ce ține de ființa noastră de la începuturi.
Maramureșul este o zonă cu un potențial cultural extraordinar. În opinia mea, este zona cea mai prolifică de cultură tradițională din România și care chiar are foarte multe de spus”, a menționat Lucian Iluț în deschiderea evenimentului.
În continuare a luat cuvântul Denis Năsui, un tânăr foarte ambițios, fiu al satului Vișeu de Jos, momentan student la Facultatea Litere din Baia Mare, specializarea Etnologie.
Este un mare iubitor de folclor, de tradiții, de tot ce înseamnă Maramureș și satul românesc. A inițiat proiectul „Cu Denis prin Maramureș” și datorită lui și videoclipurilor sale am cunoscut oameni faini, de valoare. Face cercetare de teren la mai mulți bătrâni de la sate, iar învățăturile lor sunt adevărate comori.
„Laudăm pe Iisus!
Mă numesc Nasui Denis Florin și sunt aici în fața dumneavoastră în mai multe ipostaze. În primul rând, sunt student la Facultatea de Litere, specializarea Etnologie, aici în Baia Mare. În al doilea rând, vin dintr-un sat, dintr-o comunitate care trăiește după tradiții străbune si ma bucur sa fiu promotorul acestui loc numit Vișeu de Jos. Nu în ultimul rând, poate mă veți cunoaște drept „influencer rural”, așa cum am fost catalogat de unii în media, dar eu mă consider un simplu băiat de la țară, care vrea să le arate celor de acasă, prin intermediul rețelelor sociale – TikTok, Instagram, Facebook, ce înseamnă viața la sat și, mai ales, să păstrăm și să promovăm tradițiile noastre. De aici a început și proiectul meu online, intitulat „Cu Denis prin Maramureș”.
Astăzi, am ocazia unică să vă împărtășesc o fărâmă din viața noastră, din viața morosenilor, de peste dealuri. Vom vorbi despre tradițiile noastre, despre cum trăim noi aici, la sat. Îmi vine în minte un vers dintr-o hore veche, care ne caracterizează perfect: „Să fii mare nu-i mirare, să fii om e lucru mare.” Cam așa suntem noi! Mândri de tot ce ne reprezintă, de la pâinea de mălai până la sticla de horincă.
Vreau sa va propun un exercițiu de imaginație: Imaginați-vă o zi de Facebook… dar în offline. O mulțime de oameni adunați într-un loc, fiecare cântând, mâncând, vorbind, sau… comentând despre ceva sau cineva. Nu prea sună bine, nu? Socializarea online ne-a învățat să credem că asta e calea cea bună, fără să ne privim în ochi. Dar, dacă ne întoarcem puțin în trecut, vom descoperi „șezătoarea” – social media autentică, românească de atunci. Aici știai clar cine cu cine e într-o relație, cine are îmbrăcămintea cea mai frumoasă, cine adună cele mai multe „like-uri”, dar și cine primește „hate” din sat. Interesant ca la noi in maramures acest tip de hate il prezentau oarecum tinerii prin strigaturi ironice precum,,lelița cu nasu lung / duce de mancat la plug; care si i mancat fetia/galbana-i ca păpădia” Poate ar fi interesant să facem un research în acest sens, să vedem dacă nu cumva „toate-s vechi și nouă toate”
Ca tânăr, am realizat de la vârsta de 16 ani că am o datorie față de tradițiile moștenite de la strămoșii noștri. Iar astăzi suntem aici pentru a împărtăși o parte din această datorie, alături de grupul folcloric „Viseuanca” al Căminului Cultural Vișeu de Jos. Ne dorim să readucem în fața publicului tradiționala „șezătoare de femei” – o activitate esențială în viața satului nostru. Spre deosebire de șezătorile unde veneau și feciorii, aceasta era spontană, se organiza în locuri izolate, pe văi, dealuri sau în catune. Aici, fetele tinere învățau meșteșuguri de la femeile mai în vârstă – țesut, cusut, cojocărit.
De asemenea, aceste șezători aveau rolul de a transmite mai departe moștenirea culturală și de a întări legăturile comunității, prin „Strânsul Nepoatelor” sau „Botejunea”, unde femeile din sat se adunau nu doar pentru a învăța meșteșuguri, ci și pentru a împărtăși bucurii, emoții și povești.
În încheiere, doresc să mulțumesc Primăriei și Consiliului Local Vișeu de Jos, domnului primar Simon Gavrilă, domnului profesor-manager Lucian Ilut pentru oportunitatea de a fi astăzi alături de dumneavoastră la acest eveniment, domnișoarei Iza, doctorand și etnolog la Centrul Culturii Tradiționale Liviu Borlan, dar și doamnelor lector univ. dr. Natalia și conf. univ. dr. Delia Suiogan de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere din Baia Mare, care mi-au pus bazele în domeniul auto-cunoașterii și în înțelegerea tradițiilor noastre. Mulțumiri și actanților din „șezătoare” pentru că au rupt din timpul lor și au venit să ne arate frumosul..
Vă mulțumesc și sper că astăzi veți înțelege mai bine ce înseamnă tradițiile noastre și cât de importante sunt pentru noi, cei care trăim aici, în acest colț de rai numit Maramureș!”, a spus Denis Năsui.
Timpul s-a scurs repede urmărind șezătoarea, iar la final, cu siguranță, cei prezenți au plecat mai zâmbitori și mai bogați cultural.
Felicitări tuturor pentru reușita acestui eveniment deosebit!
Lavinia-Codruța HERMAN
