181 ani de la nașterea Reginei Elisabeta a României, poetă, eseistă și scriitoare - 2 ore în urmă
Amenzi mai mari, dar și noi drepturi pentru șoferi, în anul 2025 - 3 ore în urmă
Agentul de poliție rănit în accidentul de la Borșa are nevoie urgentă de sânge - 7 ore în urmă
Programul de vizitare a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, în aceste zile - 7 ore în urmă
Alocațiile de stat pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025 - în urmă
Mulți turiști au ales să petreacă Crăciunul la pensiunile din Maramureș - în urmă
Programul ierarhilor maramureșeni, duminică, 29 decembrie - 1 zi în urmă
Se fac înscrieri la Raliul Zăpezii, aflat la cea de-a XV a ediție - 1 zi în urmă
Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 1 zi în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 1 zi în urmă
Locul 1 în UE: Cifrele în Maramureș arată 7 tinere în 2020 mame minore, care încă sunt ele doar copii! Iată statistica cea mai nouă Salvați Copiii!
Locul 1 în UE: Cifrele în Maramureș arată 7 tinere în 2020 mame minore, care încă sunt ele doar copii! Iată statistica cea mai nouă Salvați Copiii!
Județul Maramureș este în coada listei în topul național al minorelor care au vârsta sub 15 ani și care au născut deja primul copil. În 2020 statistica arată că avem 7 cazuri. Însă raportul nu spune nimic despre minorele de 15, 16, 17 ani.
România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de naşteri în rândul mamelor cu vârste mai mici de 15 ani, conform statisticilor realizate pentru anul 2020, din 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani care au devenit mame în 2020 în statele membre UE, 731 fiind românce, arată presa națională. Judeţele cu cele mai multe naşteri în rândul minorelor cu vârste sub 15 ani sunt Mureş, Bihor şi Dolj.
„Cu toate că România a dat sub 5% din numărul total de naşteri din Uniunea Europeană în 2020, 44,44% dintre fetele care au născut înainte de a împlini 15 ani sunt din România, care ocupă, astfel, primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit datelor definitive Eurostat. În cifre absolute, dintre cele 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani, devenite mame în 2020 în statele membre, 731 sunt românce. În total, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) din UE provin din ţara noastră (8.276 din 29.505, la nivelul întregii Uniuni Europene)”, arată un comunicat dat publicităţii lui de organizaţia Salvaţi Copiii.
Judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj ( câte 52 de minore sub 15 ani devenite mame), Braşov (40 de tinere care au născut înainte de a împlini 15 ani), Argeş (29 de naşteri la vârste sub 15 ani), Sibiu (28 de naşteri din mame sub 15 ani) Bacău (26 naşteri) şi Constanţa (24de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020) conduc în topul realizat de Eurostat.
Judeţul cu cele mai puţine naşteri în rândul fetelor foarte tinere este Gorj, unde în 2020 patru adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, mai arată statistica Salvați Copiii.
În Mehedinţi, Tulcea şi Brăila s-au înregistrat, în perioada de referinţă, câte 6 naşteri la o vârstă sub 15 ani, pentru fiecare, în timp ce în Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud câte 7 fete care au devenit mame înainte de 15 ani. Salvaţi Copiii precizează că în multe dintre aceste cazuri, cu precădere din zonele rurale defavorizate, fetele gravide recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii şi nu ajung la medic pentru monitorizarea adecvatӑ a sarcinii, în condiţiile în care, conform aceleiaşi surse, datele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie arată că 53% din localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie, mai arată statistica Salvați Copiii.
Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:
-25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
-33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
-Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
-Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
-Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
-2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
-85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
-Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
-75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
-4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
-80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
-75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
-32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
-2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
-Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
-Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
C.Ț.