Cazul protestului de la Poienile de sub Munte, legat de tăierile ilegale de arbori, pe ministrul Mediului, Costel Alexe, l-a făcut să reacționeze. Acesta a spus că Maramureșul este unul dintre cele mai afectate județe din țară referitor la acest aspect.
„Cazul hoților de lemne opriți zilele acestea în Maramureș (n.red. – la Poienile de sub Munte) este încă o dovadă că decizia CCR prin care ‘confiscarea utilajelor folosite în infracţiunile silvice este neconstituţională’ reprezintă o adevărată piatră de moară în lupta cu mafia lemnului”. Din păcate, Maramureșul este unul din județele profund afectate de tăierile ilegale de arbori, tăierile istorice din Ocoalele Silvice Borșa și Sighet, pentru care și astăzi România plătește un tribut greu – proceduri de infringement și sancțiuni din partea Comisiei Europene, fiind de referință în materie de corupție!” – a spus același ministru, adăugând faptul că a venit special în Maramureș în primăvară, la Ocolul Silvic Sighet, pentru a vedea dezastrul cu ochii lui. „Sute de hectare de pădure rase între 2005-2012, peste 100.000 metri cubi tăiați ilegal, un prejudiciul inestimabil adus naturii, speciilor și ecosistemelor de acolo. Timp de 10 ani, acolo s-a produs un adevărat măcel, fără să știe nimeni să denunțe nimic, deși totul s-a petrecut sub ochii lor, cu largul concurs al tuturor! Este clar că, în comunități ca aceasta de la Poienile de sub Munte, localnicii îi știu pe cei care taie și transportă ilegal și mă bucură faptul că oamenii s-au solidarizat cu autoritățile și se implică pentru denunțarea celor care încalcă legea!” – a spus acesta.
# Sancțiunile din „zona Poieni”
Ministrul a ținut să explice și care este situația sancțiunilor în zona Poienile de sub Munte: „În perioada 2012 – 2020, în prezent, prin controalele efectuate de către Garda Forestieră Cluj, în fondul forestier din raza UAT Poienile de sub Munte, UAT Ruscova și UAT Repedea a fost constatat un volum tăiat ilegal de 164.680,54 mc cu o valoare de 55.925.672,91 lei fiind formulate în acest sens un număr de 93 de sesizări penale, din care 91 au fost transmise unitătilor de parchet competente teritoral și material și 2 la IPJ Maramureș. În anul 2020, în raza UAT Repedea și UAT Poienile de sub Munte, Garda Forestieră Cluj a verificat un număr de 5 operatori economici, aplicând un număr de 5 sancțiuni contravenționale, amenzi în valoare de 34.000 lei, confiscând un volum total masă lemnoasă de 243 mc și a fost constatat un volum de 170 mc tăiat ilegal cu o valoare de 35.760 lei” – a spus oficialul. „Prin controalele și verificările efectuate în SUMAL (n.red. – SUMAL este o bază de date integrată care conține informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat), în perioda 2015-2020 prezent, Garda Forestieră Cluj, a identificat mai multe societăți comerciale din zona Poienile de sub Munte, Ruscova și Repedea din județul Maramureș, care au introdus pe piața din România, prin operațiuni fictive, un volum de circa 202.449,0 mc material lemnos cu o valoare de circa 40.336.166,0 lei. Rapoartele întocmite cu ocazia controalelor au fost transmise de către Garda Forestieră Cluj organelor de cercetare penală. Am depus în Parlament o serie de modificări la Codul Silvic pentru că îmi doresc ca toți cei care încalcă legea să fie aspru pedepsiți, să fie în spatele gratiilor și astfel de fapte să fie descurajate!” – a încheiat ministrul.
# Dimensiunea dezastrului
Despre povestea de la Poienile de sub Munte au scris și cei de la Rise Project. „Localnicii au înconjurat și blocat un taf încărcat cu lemne, dovedit că transportă buștenii fără documente conforme. Județul este fruntaș la tăierile ilegale, urmat fiind de Munții Apuseni. Revolta din Poienile de sub Munte vine însă cam târziu. Pădurile din zonă, aflate la granița cu Ucraina, au fost tăiate sistematic de firme și localnici, timp de câteva decenii. Un raport complex emis de inspectorii Gărzii Forestiere Cluj, care zace în sertarele procurorilor anticorupție, avertiza încă din 2013 că hoții de lemne din zonă au acționat dintotdeauna sub girul unor angajați silvici și al unor firme private. Tot în Poienile de Sub Munte, în 2016, unul dintre polițiștii de frontieră, aflați într-o acțiune de urmărire a unor hoți de lemne, a fost bătut de aceștia și băgat în spital. Hoții erau furnizori ai Holzindustrie Schweighofer, iar atacul a avut loc chiar lângă unul dintre punctele companiei de colectare a lemnului. În fapt, ancheta Rise Project relevă faptul că „aproape un milion de metri cubi de lemn a fost exploatat ilegal în ultimii opt ani în Maramureș. Este echivalentul unei păduri de 2500 de hectare care a dispărut complet. Înseamnă 5000 de terenuri de fotbal. Prejudiciul financiar calculat de investigatori se ridică la 40 de milioane de euro. Iar despre toate acestea, statul a știut din timp, dar degeaba. Dosarele tăierilor ilegale trenează de peste șapte ani în birourile procurorilor”. Exploatările abuzive din zonă au fost incluse de oficialii Comisiei Europene în procedura de infringement, în care țara noastră riscă să intre din cauza modului dezastruos în care au fost administrate pădurile. În februarie, Ministrul Mediului a fost informat printr-o scrisoare a Comisiei despre începerea acestei proceduri, în cazul în care deficiențele nu sunt remediate”- notează Rise Project.
# Cifrele oficiale sunt catastrofale
Indolența unui sistem păgubos (și păgubit!) a poziționat Maramureșul pe cea mai înaltă poziție într-un clasament negativ – cel al tăierilor ilegale de abori. Reprezentanții Ministerul Mediului au declarat, în urmă cu trei luni, că Maramureș este județul unde s-a tăiat ilegal cel mai mult lemn (așadar, lider național), acesta fiind urmat de Bistrița Năsăud și Sibiu. Oficialii au precizat că în numai doi ani au fost tăiați ilegali în Maramureș 110 mii de metri cubi de lemn. În luna februarie 2020, Comisia Europeană a transmis că a activat procedura de infringement pentru țara noastră. „În cazul României, autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal” – a susținut, atunci, Comisia Europeană. Între timp, a venit pandemia COVID-19 și, în perioada restrângerilor de drepturi, în pădure a fost activitare intensă. Vom afla ce s-a întâmplat în această perioadă și vom urmări în continuare acest subiect, pentru că aurul verde este cea mai importantă bogăție naturală și economică a Maramureșului nostru iubit!
DirectMM.ro
