Tanti Lenuța din Chinteni participă la spectacolul „Maramureșul în Sărbătoare”, organizat de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 7 ore în urmă
De vorbă cu tânăra interpretă Daiana Mureșan: „Consider că fiecare om înzestrat cu această capacitate de a simți și de a trăi muzica are parte de un dar divin” - 8 ore în urmă
Doamnelor, descoperiți elixirul natural pentru un păr lung și strălucitor - 9 ore în urmă
TAROM anulează toate zborurile de luni, 10 martie, între București și Frankfurt - 12 ore în urmă
Mesajul Preasfințitului Iustin de cinstire și prețuire a Femeii, cu deosebire a Femeii-Mamă - 13 ore în urmă
Cine a fost femeia misterioasă de pe cal care apare pe genericul Tezaurului folcloric - 16 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (VI) - 17 ore în urmă
Aniversare Radu Tudoran- autorul romanului Toate pânzele sus - 17 ore în urmă
Florian Sălăjeanu, posibil viitor prefect al Maramureșului? - 18 ore în urmă
Un fotograf maramureșean și alți trei din Țara Galilor au vernisat o expoziție deosebită la Muzeul Etnografic ”Francisc Nistor” din Sighetu Marmației - 19 ore în urmă
Meșterul maramureșean Grigore Hotico Hodâș – cel mai mare constructor de biserici de lemn – a trecut la cele veșnice
Zilele trecute, meșterul maramureșean Grigore Hotico Hodâș – cel mai mare constructor de biserici de lemn – a trecut la cele veșnice. Acesta era din Ieud (Plopșor) și avea 73 de ani.
Cei care l-au cunoscut și i-au ascultat povețele au numai cuvinte de laudă.
„Nicăieri nu a mai existat, în vremurile noastre (în afară de fiul său, Vasile), cineva care să fi construit, cu mâinile sale, de la zero, nu mai puțin de 22 de biserici de lemn!
Astfel, a construit următoarele biserici de lemn: trei la Rozavlea (cea de pe Sâlţa şi ambele biserici de la Şesu Mănăstirii-cea ridicată în 2002 și arsă în anul 2016, respectiv cea de acum), biserica mănăstirii Ieud-Crucişoare, una din bisericile parohiale din Ieud-Plopșor, Sighetu Marmaţiei (bis. „Sf. Ștefan cel Mare și Sfânt” de la Poliţia de Frontieră), Strâmtura („Sf. Prooroc Ilie” de pe Valea Satului), Dragomireşti („Sfinții Români” de pe str. Baicului), Şieu („Cuvioasa Paraschiva”), Borşa („Sf. Mare Mucenic Gheorghe” de la Spital) şi patru la Vişeu de Sus („Sf. Cosma și Damian” de la la Spital, biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” şi biserica greco-catolică „Maica Domnului”).
Ei au clădit biserici şi în alte părţi ale ţării: două la Bucureşti (una la Spitalul „Sf. Ioan” şi alta la Academia Forţelor Terestre), apoi la Arad, Turceni (jud. Gorj), Costeşti (jud. Argeş) şi Cluj-Napoca (parcul „Victor Babeş”), dar şi în străinătate: în Suedia (la parohia ortodoxă română din Sölvesborg) şi în Franţa (biserica Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale de la Limours)!
Printre acestea se află a doua respectiv a treia cele mai înalte biserici de lemn din lume (care sunt surclasate doar de către biserica mănăstirii Săpânța Peri), adică:
– Biserica mănăstirii ortodoxe de maici „Sf. Trei Ierarhi” de la Ieud-Crucișoare, Țara Maramureșului, 60 m înălțime, construită între anii 1994-2003.
– Biserica parohiei ortodoxe „Sf. Gheorghe” de la Rozavlea-Șesu Mânăstirii, 58 m înălțime, ridicată între anii 2017-2018.
Marele meșter Grigore Hotico Hodâș a participat și la restaurarea mai multor biserici vechi de lemn, printre care, recent, cea de la Ieud-Deal (monument UNESCO), a construit case de lemn (precum Casa Chira din Vișeu de Sus), a realizat o parte a lemnăriei Catedralei Mântuirii Neamului, dar și porți măiestru sculptate, troițe, acareturi etc. A fost nu numai dulgher, sculptor, designer și arhitect, ci și butnar și drănicer și tâmplar…
Acesta a fost ajutat permanent de fiul său, Vasile Hotico, care-i continuă, cu înaltă măiestrie, opera” – informează istoricul și publicistul maramureșean Teofil Ivanciuc.
Dumnezeu să-l odihnească!
1 Comentariu în această postare
Zaha
Odihnă veșnică!