Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 49 minute în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 1 oră în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 2 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 2 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 16 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 17 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 18 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 19 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Nu există casă în satele Maramureșului, unde să nu fii invitat la masă
Din punct de vedere culinar, Maramureşul are anumite particularităţi. Nu există casă în Maramureș unde să nu fii invitat la masă pentru a gusta din puţinul care există în fiecare casă. Pentru maramureşeni, masa reprezintă un act cultural, cu valențe sociale, desfăşurat după cutume străvechi. Musafirul trebuie să consume toate alimentele şi băuturile cu care e servit, altfel se consideră că el vrea atâta rău gazdei, cât a lăsat în blid sau în pahar.
Turiştii care aleg să viziteze Maramureşul trebuie să ştie, înainte de toate că moroşanul îşi pofteşte oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”. Oricine care trece pragul unei case din Maramureş ştie că întotdeauna oaspetele este poziţionat la masă „la loc de cinste”, la fel cum se întâmplă în cazul bătrânilor sau al oamenilor „cu vază” (preotul sau dascălul). Stăpânul casei, bărbatul de regulă, va bea primul din băutură şi abia apoi oaspetele. Tot aşa în Maramureş se ştie că nimeni nu începe să mănânce până nu se face semnul crucii, cu faţa către răsărit și până nu se rostește o rugăciune. Întodeauna, înainte de a tăia pâinea se face semnul crucii, practici pe care părinţii le-au învățat de la bunici şi care sunt transmise din generaţie în generaţie.
Bucătăria maramureșeană este un savuros colaj de mâncăruri tradiționale românești, ungurești și săsești. Doar aici poți găsi o diversitate atât de mare, începând de la zămuri (ciorbe și supe), până la papricaș, tocăniță, gomboti și balmoș. Bucătăria tradițională din Maramureș este compusă din preparate simple dar foarte gustoase. Ingredientele sunt provenite din gospodăria proprietarului, de aceea pensiunile rurale din Maramureș sunt foarte populare în rândul turiștilor străini sau autohtoni. Nu se compară gustul unei ciorbe cu găină de casă, cu una cumpărată de la supermarket. În asta constă cel mai mult savoarea alimentelor preparate în Maramureș. Sunt făcute natural, cu drag și multă pasiune, respectând aceleași tradiții străvechi care au consacrat acest loc de poveste.
Lăcrimioara ZOTA.