Întreruperi de curent programate în Maramureșul istoric - 15 minute în urmă
Canonul cel Mare la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 1 oră în urmă
Vasile Igna: O viață dedicată literaturii și culturii române - 2 ore în urmă
Aproape 400 de copii s-au înscris la expoziția-concurs „Flori cu șnur de mărțișor” din Vișeu de Sus - 2 ore în urmă
Voce puternică și carismă: Andrea Muj, maramureșeanca născută în Franța, a strălucit pe scena X Factor - 2 ore în urmă
Haos la Spitalul Județean Baia Mare - 2 ore în urmă
Elevii Colegiului de Arte Baia Mare vor participa la un workshop susținut de un profesor de la Universitatea din Salamanca, Spania - 3 ore în urmă
Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 15 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 17 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 17 ore în urmă
Ouăle roșii de Paști, între tradiții și legendă
Astăzi, în Joia Mare, era permisă vopsirea ouălor pentru Paște, cu toate că nu erau permise multe alte activități în gospodărie sau la câmp. Ouăle, odată fierte, puteau fi păstrate în cămară până când erau consumate.
Vopsitul ouălor se făcea după vechi reţete, care utilizau doar coloranţi naturali, respectiv coji de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi improvizau şi obţineau diferite nuanţe.
Diferite frunze sau flori din grădină erau fixate pe suprafaţa oului, apoi introduse într-un ciorap de damă de nailon şi puse la fiert în apa cu cojile de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi au mai descoperit o metodă inedită de a colora ouăle.
În lipsa coloranţilor din comerţ, oamenii la ţară foloseau creionul chimic pentru a obţine o altă nuanţă a ouălor.
Ouă încondeiate în Ţara Lăpuşului
În Maramureş, în Ţara Lăpuşului, în câteva sate se mai păstrează obiceiul de a încondeia ouă de Paşti. Aici însă se numesc „ouă împistrite”. Metoda este asemănătoare, doar că în loc de frunze din grădină se foloseşte ceară, cu care se desenează pe suprafaţa oului fiert deja diferite modele, toate cu simbolistică din vechime. Este un obicei care se mai întâlneşte doar în patru sate din Ţara Lăpuşului. În Rogoz, în Costeni, Cupşeni şi Groşii Ţibelşului.
O veche credință spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Ce simbolizează ouăle roșii
Culoarea roșie reprezintă sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea noastră. Legendă spune că Maria Magdalena care venise să plângă la picioarele Crucii lui Hristos, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picură din rănile lui Iisus.
Dar semnificaţia oului de Paşte trebuie căutată cu mult timp în urmă, încă înainte de naşterea lui Hristos, când exista obiceiul ca oul să fie dăruit. Acesta simboliza fecunditate, echilibru, viaţa şi reînnoirea naturii. Obiceiul vopsirii oului a fost întâlnit pentru prima dată la chinezi, cu circa două mii de ani înainte de Hristos.
De asemenea, în multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă, iar în antichitate, mai ales la egipteni, oul era simbol al lumii şi al eternităţii – plecând de la forma sa perfectă – fără început şi fără sfârşit.
Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire dar şi simbolul văzut al învierii morţilor.