Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 37 minute în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 3 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 3 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 4 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 4 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 4 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 4 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 4 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 5 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 6 ore în urmă
Poftiți la masă!: Scurtă incursiune în profilul gastronomic al Maramureșului
S-a dus vestea departe că Maramureșul este un pol al festinului, al preparatelor simple, dar delicioase. În acest ținut magic, luatul mesei reprezintă o experiență holistică, un act cultural ce presupune urmarea unui ciclu complex de acțiuni care țin atât de pregătirea preparatelor, cât și de servirea mesei.
Bucătăria tradițională maramureșeană nu este una sofisticată, însă cu siguranță toate ingredientele care ajung în oalele gospodinelor nu fac rabat de la calitate, fiind în cele mai multe cazuri ecologice. Tradiția culinară din această zonă gravitează în principal în jurul lactatelor obținute din laptele de oaie, în timp ce activitatea agricolă s-a bazat din timpuri străvechi pe cultivarea porumbului, din care se obține făina de mălai utilizată în prepararea mămăligii și a pâinii. Printre preparatele nelipsite de pe mesele maramureșenilor se regăsesc curechii umpluți (sarmale), balmoșul, mămăliga „în pături”, plăcinta creață, cozonacul cu nucă sau pancovele. Ca influențe asupra rețetelor și denumirii preparatelor, cele mai evidente sunt cele ungurești, însă pot fi identificate și influențe săsești.
Ospitalitatea este cunoscută pretutindeni ca o calitate specifică oamenilor locului, astfel că cine e invitat să „șadă” la masă în Maramureș urmează să fie cinstit cum se cuvine. Mesele îmbelșugate, doldora de bucate alese, reprezintă regula în orice gospodărie maramureșeană. Acest lucru se întâmplă pe de-o parte pentru că viața la sat presupune un nivel ridicat de activitate fizică, iar pe de altă parte pentru că mesele îmbelșugate reprezintă un dar divin, iar foamea este sinonimă cu nefericirea. Pe de altă parte, oaspeții maramureșenilor ar trebui să știe că potrvit culturii populare maramureșene trebuie să consume tot ceea ce le servește gazda, pentru „a nu lăsa răul în casă”.
Ritualul serivirii mesei începe cu închinarea unui pahar de pălincă sau horincă, iar pentru că maramureșenii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, acesta este acompaniat de nelipsitul „Doamne-ajută!” sau de semnul crucii.
Sursa – visitmaramureș.ro