Horațiu Potra, mesaj radical pentru militari - 6 ore în urmă
Maramureșenii pot investi în siguranță: Titlurile de stat TEZAUR disponibile și online - 7 ore în urmă
Tinerii maramureșeni talentați se pot înscrie la Festivalul-concurs de interpretare vocală a cântecului popular „Care om horește mândru” - 8 ore în urmă
Iuliana Tudor, alături de maramureșeni în cadrul Spectacolului Aniversar al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” - 8 ore în urmă
MaraMedica 2025: Medicină, Tehnologie și Inovație la Baia Mare - 10 ore în urmă
Proiectul „Plantează o FLOARE, sădește un POM, fă-ți datoria de om” continuă și în acest an la Muzeul Satului Baia Mare - 11 ore în urmă
20 de copii din cadrul Cercului de Pictură Borșa-Vișeu de Sus vor fi prezenți la Gala Națională (lll) „România ești Tu”, unde vor fi și premiați pentru talent în arta picturii - 11 ore în urmă
La Centrul Cultural Pastoral din Sighetu Marmației puteți admira lucrările pictorului și scriitorului basarabean Leonid Popescu - 11 ore în urmă
Au început înscrierile pentru cea de-a XXV-a ediție a Festivalului de cântec francofon «Chants, sons sur scène – Qualif’ 2025» - 12 ore în urmă
Petre Dulfu – un maestru al literaturii populare - 14 ore în urmă
Pe vremuri se făcea clacă la desfăcatul mălaiului; „Mergeau vecinii, rudenii, 6-8-10-12 persoane, mai tineri, mai bătrâni”
E toamnă, iar roadele încep să se culeagă. Pe vremuri, oamenii erau mai uniți, se ajutau mai mult unii pe alții și fiecare activitate din viața satului era un bun prilej pentru a socializa și pentru a sta mai mult cu semenii.
De exemplu, se făceau clăci la desfăcatul mălaiului.
„La fiecare casă era câte-o holdiță și să adunau sara la desfăcat. Mă ducea mama la desfăcat în vecini. Umblau de la una la alta în clacă. Erau clăci. Mergeau vecinii, rudenii, 6-8-10-12 persoane, mai tineri, mai bătrâni. Auzăm: Ia, cutare…are mălai de desfăcat, hai să merem, hai să ajutăm. Îl desfăca, îl purta în poduri cu coșurile, feciorii mai voinici, mai zdrăveni, cei mai slabi stăteau și desfăcau. În șuri să desfăca. Cei mai tineri, fete și feciori, erau mai pe la margini. Le băgau pe fete în pănușăi. Era distracție. Era frumos. Gazda pregătea mâncare. Ducea cucuruzii care erau încă în lapte și îi fierbea în oale mari. Mai fierbea gastane, că era vremea lor. Care avéu vie, făcéu on ptʾic de must. Era petrecere frumoasă după ce să găta de desfăcat. De îmbucat, făceau cozonac cu nucă că erau nucile în pârgă, erau coapte pă vremea ceie și să făceau cozonaci în cuptor.
Auzăm horile bătrânilor cântându-le și le-am învățat, am mai prins din ele.
Mândru să vede de lună
Hei, la omu cu voie bună.
La omu cu supărare
Hei, nu să vede nici de soare.
Cucuruz cu frunza-n sus
Hei, țucu-i otʾii cui te-o pus
Că te-o pus cu patru boi
Hei, țucu-ți otʾii amândoi”, din Memoria Ethnologica nr. 80-81, Colecția Maria Mirela Poduț.
L.C.H.
Foto: Costas Dumitrescu