Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 13 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 14 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 15 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 16 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 17 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 17 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 1 zi în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 1 zi în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 1 zi în urmă
„Priviri” din orașul Baia Mare (XI). Strada Crișan, la începutul secolului XX
Noi fotografii din secolul trecut sunt prezentate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare în cadrul proiectului „Fotografia versus memoria istoriei”. Muzeografa Lucia Pop aduce explicațiile imaginilor de care este responsabil Zamfir Șomcutean, conservator. Fotografiile sunt din colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie și sunt de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
„Strada Crișan, cunoscută odinioară sub numele de „Strada Maghiară” este cea de a patra stradă adiacentă pieței centrale care face obiectul prezentării noastre. În perioada Evului Mediu aceasta era calea de acces către Poarta Maghiară (Poarta de Sud), una dintre cele două porți mari ale orașului, dar și cea mai vulnerabilă, cea mai expusă pericolelor venite din afară. Această poartă era străjuită de Bastionul Măcelarilor (Turnul Mare Rotund), singurul martor important al vechii centuri de apărare a orașului care dăinuie și azi”, explică muzeografa Lucia Pop.
Strada cu cele mai multe sedii de firme și birouri avocățești
Spre deosebire de celelalte străzi prezentate până acum, care erau importante din punct de vedere administrativ, economic, comercial sau chiar industrial, în perioada de referință (sfârșitul secolului XIX-primele decenii ale secolului XX), strada Crișan era căutată de băimăreni în principal, atunci când aveau nevoie de un avocat, când apelau la serviciile băncilor sau când aveau probleme cu justiția (cu excepția celor care locuiau sau munceau pe această stradă). Pe de altă parte, aici erau și sedii de importante instituții, de cluburi intelectuale sau sportive (Clubul Sportiv Tricolor), cabinete medicale sau birouri notariale.
„Puțini băimăreni știu că edificiul de la nr. 13, de curând restaurat, este cea mai veche grădiniță din orașul nostru (azi, Grădinița cu program prelungit „Ion Creangă”). Clădirea, construită prin anii 1889, a fost donată „urbei prin testament” de către proprietarul acesteia, iar ulterior (1893) a aparținut Liceului de fete și, probabil deja găzduia grădinița, destinație pe care o păstrează fără întrerupere și astăzi. În timp au survenit schimbări în structura fațadei cum ar fi de exemplu deschiderea unei porți de acces în gangul porții, în anul 1936. În același domeniu educativ, Gimnaziul catolic/Gimnaziul Superior de Stat, poziționat chiar la începutul străzii, are un interesant parcurs istoric ca instituție, iar ca edificiu este unul dintre cele mai vechi din nucleul medieval (construit de iezuiți între 1748-1750). Pe peretele vestic, dinspre strada Crișan, se află o emblemă heraldică ce redă în basorelief portretul episcopului de Nitra (Mattyasovszky László, 1696-1705)”, mai arată muzeografa.
Sedii de bănci pe strada Crișan
Un alt edificiu important este sediul Casinei Intelectuale, un fel de „club” al intelectualilor băimăreni, foarte bine organizat (numărul membrilor, spre exemplu în anii 1930, varia între 100-150). „Această clădire a fost ridicată în anul 1834, iar în perioada interbelică a găzduit o bună bucată de vreme Muzeul Orășenesc Baia Mare. Mai amintim impunătorul edificiu al Judecătoriei de Ocol (nr. 3), construit în anul 1896, ulterior al Tribunalului, azi Secția I Civilă.
Avocații și băncile, mai ales în primele decenii ale secolului XX, erau mulți și multe. Trebuie să recunoaștem că avocații erau foarte importanți și chiar aveau de lucru; astfel, o bună parte dintre ei ocupau și importante funcții în conducerea orașului sau erau oameni politici (av. dr. Bohățiel Coriolan-senator, av. dr. Teofil Dragoș, prefect, om politic) sau erau fondatori, președinți de bănci, care nu erau puține în Baia Mare. Iată câteva dintre băncile care își aveau sediul pe strada Crișan: Banca Economică S.A. Baia Mare, Banca Poporală „Plugarul” (av. dr. Manu Gheorghe-președinte, director și juristconsult), Banca Poporală „Gutinul”, Banca de Credit din Baia Mare”,explică Lucia Pop.
Fotografiile și cărțile poștale din această prezentare sunt singurele din colecția muzeului care au ca tematică strada Crișan de acum 100 de ani, privită aproximativ din același unghi. „Din toate se vede că strada a fost mai puțin circulată comparativ cu celelalte; totuși, în imaginea doi oamenii stau la fotografiat într-o frumoasă zi de iarnă ceea ce nouă ne place foarte mult”, mai arată ea.