Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 2 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 2 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 3 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 4 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 17 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 18 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 19 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Prof. Găvrilă Tomoiagă și aportul său în dezvoltarea Planetariului băimărean
2024 este an aniversar pentru Planetariul Baia Mare. Mai exact, se împlinește centenarul nașterii planetariului modern – în 1924 desfășurându-se la muzeul germanilor din Munich primele spectacole de planetariu test cu public, simularea universului stârnind rumoare și dând impresia puternică că cerul a coborât foarte aproape de pământ – și aniversarea specială a celor 55 de ani pe care planetariul băimărean i-a împlinit în poziția specială pe care o are, de promotor al științei și culturii.
Cu acest prilej, reprezentanții instituției de cultură ne prezintă numele celor care au lucrat de-a lungul timpului în cadrul Planetariului.
„Printre cei care au lucrat în cadrul planetariului de-a lungul timpului, îi amintim pe prof. Augustin Mada (muzeograf și apoi director), prof. Găvrilă Tomoiagă – prof. de matematică, fost asistent universitar al prof. Ciurea de la Timișoara (secția astronomie – unde funcționa din 1964 – primul planetariu universitar din România), Ioan Șimon – muzeograf, Ioan Dascălu – tehnician, Zamfira Ciolte – supraveghetor, Ioan Bob – muzeograf și director, Ovidiu Ignat – muzeograf și director, Cristina Mureșan – muzeograf, Terezia Indrecan – supraveghetor, Ciprian Crișan – muzeograf, Mircea Lițe – muzeograf, Septimiu Vancea – muzeograf, Maria Pascu – inspector, Lia Petrica – referent, Andreea Bud – referent. Printre cei mai apropiați colaboratori, de-a lungul anilor, îi menționăm pe actorul Paul Antoniu, pasionatul astronom amator Petre Leșiu, profesorul Vasile Pop, de la cercul astronomic al Palatului Copiilor și prof. Lucian Stoian de la Colegiul Național ”Vasile Lucaciu”, coordonatorul centrului de excelență în astronomie din Baia Mare, Andrei Avram, muzeolog și colecționar – co-realizator al taberei de știință și – nu în ultimul rând – Ilie Tudorel – artist fotograf, promotor al valorilor perene izvorâte din tradiții și simboluri, co-organizator (alături de planetariu) al unei valoroase expoziții itinerate aproape în toată țara și autor al unui curs de astrofotografie. Desigur, adevărata listă este mult mai cuprinzătoare”, spun cei de la Planetariu.
Pentru început, aflăm mai multe despre prof. Găvrilă Tomoiagă.
„Să începem periplul documentar cu prof. Găvrilă Tomoiagă, fost asistent universitar al celebrului prof. Ioan Curea, care a înființat primul planetariu din România, domnia sa fiind și primul rector al Universității Timișoara, activând un pol de cercetare științifică în întreaga zonă, fiind – datorită competențelor și experienței sale – o personalitate solicitată în multe proiecte transnaționale ale vremii.
Prof. Găvrilă Tomoiagă, născut în 1940, s-a alăturat planetariului băimărean încă de la începuturi, undeva prin 1970, venind de la Timișoara, fiind pe rând instructor, muzeograf, șef de secție și director al planetariului. A rămas aproape de Complexul Astronomic băimărean până în august 1994, când s-a stins la numai 54 de ani. Sunt zeci de articole științifice în arhiva planetariului, semnate de prof. Găvrilă Tomoiagă care este și inițiator al unui atlas stelar (rămas in manuscris) și care a avut un aport deosebit la instalarea observatorului astronomic și a camerei solare. Un om bun, bine pregătit și cu multă bunăvoie, prof. Tomoiagă s-a apropiat, dincolo de latura tehnico-științifică a vastului domeniu astronomic, de componenta etno-cosmologiei românești, prezentând în cadrul ghidajelor sale și constelațiile populare românești. În memoria sa, sala multifuncțională a planetariului îi poartă numele: ”Sala Găvrilă Tomoiagă”, o sală de conferințe, în care este etalată și expoziția ”Constelații românești tradiționale”, sunt accesibile planetariile pentru nevăzători, sală în care sunt uneori proiectate video-documentare tematice și în care, începând cu 2015, se întâmplă formidabila tabără de știință de la planetariu”, informează Crișan Petru Ciprian – muzeograf
Foto din arhiva MSABM
Citește și