Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - 6 ore în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - 7 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - 8 ore în urmă
“Tanti Irina a Anuții Văsălichii Măriuții din Șișești” continuă tradiția brodatului de mână - 10 ore în urmă
Două eclipse de lună și două de soare, în anul 2025 - 14 ore în urmă
Salvamontiștii maramureșeni, Moși Crăciuni pentru 50 de copii din satele cele mai greu accesibile ale județului - 15 ore în urmă
Pietre de poveste din zona Băiuț (II) - 15 ore în urmă
Praznicul Nașterii Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 17 ore în urmă
În Moisei: Festivalul Național de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Ioan Horea” ajunge la cea de-a XIII-a ediție - 18 ore în urmă
Maica Domnului, cinstită în a doua zi de Crăciun - 1 zi în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Conceptul de popularitate în adolescență, o analiză și sfaturi folositoare
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Conceptul de popularitate în adolescență, o analiză și sfaturi folositoare
Majoritatea dintre noi am trecut prin liceu și școala generală sau le urmăm cursurile. Școlarizarea implică, dincolo de achizițiile teoretice, un lanț uriaș de conexiuni interumane în care suntem prinși fără voia noastră și în care trebuie să ne descurcăm. În relația cu ceilalți și cu grupurile din care facem parte, ne testăm și dezvoltăm abilitățile sociale și capacitatea de integrare. Fiecare dintre noi reacționăm diferit la ceea ce ni se întâmplă, iar maniera de interpretare a realității pe care o trăim pe durata copilăriei și a adolescenței ne afectează dezvoltarea creierului și, implicit, toată viața adultă.
Unul din conceptele foarte des întâlnit pe durata școlii este cel de popularitate, pe care înțelegem orice lucru sau orice persoană apreciate favorabil de câți mai mulți oameni. Cu toții ne-am dorit sau ne dorim pe durata școlii generale și liceului să fim populari, să fim respectați și invidiați de ceilalți, să fim cool. Dorința de a fi popular este o experiență umană fundamentală, iar pentru cei tineri popularitatea este moneda de schimb cea mai valoroasă și mai ușor accesibilă. Dar cei care nu sunt dintre aceia sau acelea care se bucură de popularitate, cum se simt? Ce sentimente și stări interioare trăiesc? Ne putem imagina.
Purtăm cu noi amintirile din adolescență pentru tot restul vieții. Popularitatea noastră de afectează pe tot parcursul vieții, deseori în moduri pe care nici nu le conștientizăm. Pe lângă faptul că factorii care contribuie la popularitatea adulților nu diferă prea mult de cei care păreau să conteze pe durata școlii, rețelele sociale oferă posibilitatea unei adolescențe perpetue.
Popularitatea modifică legăturile neuronale din creier, influențându-ne percepțiile sociale, emoțiile și reacțiile de stres ale corpului. Studiile demonstrează că, la maturitate, copiii populari au rezultate academice mai bune, formează relații interpersonale mai puternice și câștigă mai mulți bani la locul de muncă, în timp ce aceia care nu s-au bucurat de popularitate prezintă un risc mult mai mare de consum de droguri, obezitate, anxietate, depresie, probleme la serviciu, comportamente infracționale, accidente, boli sau chiar suicid.
Dar oare a fi popular în liceu este suficient pentru a avea succes în viață? Sau pentru a fi fericit? Se pare că nu, deoarece există două tipuri de popularitate, una care ne ajută și una care are potențialul de a ne face rău, ținându-ne blocați în adolescență.
Un prim tip de popularitate este o reflexie a statutului: sportivii, majoretele, acei tineri pe care în adolescență îi numeam cool, dar care erau detestați de mulți colegi. Statutul de fapt nu măsoară cât este de apreciată o persoană, ci care este mai degrabă nivelul său de dominație, vizibilitate, putere și influență. Aceștia manifestă un grad mare de agresivitate, sunt îngâmfați, au tendința să aibă discipoli, sunt mai înclinați să îi jignească, tachineze și chiar rănească pe ceilalți, tocmai pentru a-și dovedi superioritatea. Însă, problemele apar ulterior. Cercetările au demonstrat că adolescenții care au avut acest gen de popularitate devin la maturitate adulți care au o preocupare permanentă pentru poziția socială, care devin singuratici și care dezvoltă multe dependențe. Acest gen de popularitate nu este unul care se răsfrânge pozitiv asupra vieții ulterioare a tânărului.
Cel de-al doilea tip de popularitate este atractivitatea, care îi caracterizează pe cei pe care îi simțim apropiați, în care avem încredere și cu care ne face plăcere să petrecem timpul. Acesta este tipul de popularitate de care ar trebui să ne pese cu adevărat, pentru că atractivitatea rămâne relevantă pentru noi pe tot parcursul vieții. În multe domenii ale vieții, caracterul nostru atractiv este cel care ne determină soarta.
Cum identificăm o persoană care este percepută ca atractivă? În orice grup există persoane care sunt descrise de ceilalți ca unele în care poți să ai încredere, care au mulți prieteni, care îi tratează corect pe cei din jur, care sunt veseli, politicoși, cu simțul umorului, răbdători și care știu să împartă. Aceștia se pricep să perceapă corect sentimentele pe care le încearcă cei cu care discută, drept pentru care sunt percepuți ca persoane care îi înțeleg pe cei din jur și cărora le pasă de cei din jurul lor.
Să vă prezint o situație care descrie modul în care atractivitatea evoluează în adolescența timpurie. La vârsta de nouă-zece ani, copiii cu rezultate bune la învățătură sunt, de obicei, cei mai apreciați dintre toți: sunt iubiți de profesori, se descurcă la școală, ceilalți sunt încântați să se joace cu ei. Se bucură de o stimă ridicată. Însă într-un interval de cinci-șase ani situația se schimbă. Chiar dacă obțin note mari în continuare, aceștia devin anxioși social, deprimați, singuratici și nesiguri. Care este cauza? Atitudinea adolescenților față de rezultatele bune la învățătură. Nu mai este cool să iei note mari.
Dacă continui să te descurci bine la școală înseamnă că te conformezi valorilor adulților (părinți și profesori) și nu ale grupului de adolescenți. Astfel, a face ceea ce vor părinții să faci, adică să înveți bine, atrage ridiculizarea și disprețul adolescenților. Iar respingerea copiilor de către grup, etichetarea lor drept tocilari, stigmatizarea lor conduce la apariția unei game întregi de simptome psihologice ulterioare – depresie, anxietate, abuz de droguri, sentimente de furie și chiar comportament infracțional.
O concluzie extrem de interesantă a studiilor sociale realizate este aceea că există similarități remarcabile între popularitatea copiilor la școală, la terenul de joacă sau în alte grupuri din care fac parte. Acest fapt se întâmplă pentru că aceștia se comportă în aceleași moduri care le determinaseră aprecierea la școlile în care învățau.
Dinamica popularității ne afectează carierele, succesul în atingerea obiectivelor, relațiile personale și profesionale și, în cele din urmă, fericirea. Experiențele trăite cu popularitatea ne stăruie permanent în minte, putând afirma, că într-o anumită măsură, nu terminăm niciodată liceul de tot.
Voi reveni cu noi materiale pe tema popularității și a capcanelor acesteia, pentru a încerca să ajut adolescenții și adolescentele să înțeleagă acest fenomen și maniera în care le influențează viața. Aștept cu interes să povestiți situații care să descrie modul în care popularitatea v-a influențat viața adolescentină.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și