Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 11 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 13 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 13 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 14 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 14 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 14 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 14 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 14 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 15 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 16 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Echilibrul în viață aduce sănătatea imunității și o victorie semnificativă, pentru a avea starea de bine!
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Echilibrul în viață aduce sănătatea imunității și o victorie semnificativă, pentru a avea starea de bine!
Evenimentele vieții noastre ne aruncă, uneori fără să vrem, în haos, în necunoscut, ne traumatizează precum un tren de mare viteză aruncat de pe șine. Vom supraviețui, vom rămâne întregi? Știm doar că noi nu am vrut, nu am fost pregătiți, dar iată, că tot noi trebuie să ne culegem și să ne găsim sursa interioară de a face față și de a ne vindeca. Așadar, evenimentele din viețile noastre și lentilele prin care le percepem ne determină anumite comportamente. Punem etichete pe evenimente, precum pe marfa din supermarket. Le etichetăm ca traumatice sau supărătoare pe baza emoțiilor pe care le trezesc în noi. Acest lucru ne afectează fiziologic și psihologic.
Suntem interconectați pe rețele. Pe drumul vieții, ni se întâmplă lucruri și creăm povești. Împărtășindu-le devenim conectați unii cu alții. Uneori, aceste povești ne fac mai umani, alteori nu. Expunerea prelungită la informații negative poate deveni păguboasă, precum și expunerea la propriile noastre gânduri. Așadar, fiți atenți la monologul interior. Ceea ce îți spui ca răspuns la o situație este factorul esențial care îți influențează dispoziția și sănătatea. Anxietatea poate fi generată într-o clipă, atunci când în mintea ta faci afirmații repetate care încep cu „da dacă?”, „dacă mă îmbolnăvesc?”, „dacă mor?”, „dacă ajung în spital?”. Dacă și cu parcă…nu te va ajuta să îți rezolvi problema, ba mai mult, îți va genera hormoni de stres care îți vor afecta sistemul imunitar, astfel încât acesta nu va putea face față optim în fața amenințărilor. Șansele tale de apărare scad, pe lângă acest lucru, te alegi și cu o frumusețe de anxietate. În loc să te focusezi pe „dacă pățesc ceva grav?” schimbă discursul interior. Iată câteva soluții date de E. Bourne:
Dacă ești panicat, fă ceva să te relaxezi (respirație abdominală, relaxare musculară, meditație, uită-te la o comedie etc.). După ce te-ai relaxat, întreabă-te ce aveai în minte, ce îți spuneai, ce te-a făcut să fii anxios? De exemplu, „sunt terifiat” descrie un sentiment, în timp ce „panica asta nu o să înceteze niciodată” este un gând care supraestimează. Acest lucru te poate face să te simți terifiat. Identifică gândurile iraționale din capul tău (catastrofizare, supraestimare, subestimarea capacității de a face față situației). După ce ai identificat gândurile iraționale, înfruntă-le: catastrofizare: „dacă acest lucru chiar s-ar întâmpla, cât de groaznic ar fi? Chiar m-aș prăbuși psihic? Chiar nu aș face față?; supraestimare: „care ar fi șansele ca acest lucru să se întâmple cu adevărat?”; subestimare: „dacă chiar s-ar întâmpla asta, ce aș putea face concret, pentru a trece peste acest eveniment?”. Scrie pe o foaie afirmații de combatere a gândurilor interioare. Ele trebuie să fie raționale și logice. Exemplu: „pot învăța să mă descurc mai bine cu asta și cu orice dificultate care mi-o aduce viața”, ” învăț să renunț la îngrijorare”, „fac tot ce ține de mine să rezolv problema, tot ce stă în controlul meu”. În acest sens, trebuie să rețineți că, dacă mențineți o stare de anxietate prelungită, sistemul vostru imunitar poate fi influențat. De ce? Pentru că organismul este preocupat să pompeze hormoni de stres, necesari în „luptă sau fugi”. El încearcă să se apere practic de mintea voastră agitată. El nu face diferența în acestă situație între un tigru și gândurile voastre iraționale. El este un bun executant. Ia de bună tot ce îi dai. Nu zice „hey, nu e bine pentru tine să gândești așa, îți face rău, îți afectează sănătatea”. Nu, el e doar un bun executant. El zice „dorința ta e lege pentru mine”. De fiecare dată, când te confrunți cu o amenințare, hipotalamusul apasă un buton de alarmă, iar atunci se eliberează cantități importante de hormoni, după care transmite un mesaj centrilor din creier care se ocupă cu FRICA și DISPOZIȚIA voastră. În acest moment, „farmacia” din creier vă distribuie un kit cu substanțe chimice, iar rezultatul îl simțiți pe propria piele. Voi încerca să vă descriu și rolul pe care îl are sistemul imunitar în menținerea stării de sănătate.
În primul rând, ce e sistemul imunitar? Este o diversitate de celule interactive și molecule. Elementele lui sunt ca niște soldăței care patrulează prin țesuturi și prin sânge, având scopul de a identifica orice substanță străină organismului (antigene). Prezența acestor „musafiri nepoftiți” produce îmbolnăvirea. Când sistemul imunitar detectează prezența acestora, se activează, și-și îndreaptă atenția către „musafir” pe care îl îndepărtează, inactivează sau ucide. V-am dat o explicație cât se poate de simplistă. Așadar, o stare de sănătate bună este asociată cu un sistem imunitar corespunzător. Pentru a avea acest sistem imun echilibrat, trebuie să avem mare grijă la ce lăsăm să ne influențez din exterior, la monologul nostru interior, pe ce ne concentram minut de minut, ce mancăm, cât sport facem etc. Stresul este de mai multe feluri si poate influența starea de echilibru. Având în vedere toate acestea, aveți deja un motiv suficient de bun să vă schimbați modul de gândire și de viață.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!