Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 5 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 6 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 6 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 6 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 6 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 6 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 7 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 10 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 11 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 11 ore în urmă
A fost hramul Mănăstirii Strâmtura
Luni, 14 octombrie, de sărbătoarea închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a slujit la Mănăstirea Strâmtura, Protopopiatul Sighet, cu ocazia hramului așezământului monahal.
„Schitul de la Strâmtura, care s-a întemeiat în urmă cu peste două decenii, mai exact prin 2003, iar în 2005 a fost așezat conducătorul schitului, părintele Nifon, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian. Este așezat sub ocrotirea Sfintei Preacuvioase Maicii noastre Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, de minuni făcătoare și de boli vindecătoare și de rugăciuni împlinitoare.
În fiecare an, de la întemeierea mănăstirii, a început să se organizeze incinta sacră, pornind de la biserica de lemn în stil maramureșean, care a evoluat greu, pentru că n-au fost viețuitori la început, a fost o stare de provizorat câțiva ani. După ce au venit câțiva monahi, în frunte cu părintele Nifon, a început să evolueze ansamblul monahal.
S-a ridicat biserica, astăzi este minunat rânduită și este complet pictată în tehnica fresco, iar la anul, dacă ajută Dumnezeu, vom face evenimentul sfințirii bisericii și va fi cu adevărat un eveniment important, exact la această sărbătoare, sărbătoarea Sfintei Parascheva.
S-a construit un monumental Altar de Vară, și el este așezat ca să creeze o incintă cu biserica. Este o atmosferă foarte frumoasă, credincioșii stau pe panta înclinată dinspre biserică înspre Altarul de Vară, și se vede foarte bine toată slujba și soborul Arhiereului și preoților, credincioșii sunt ca într-un fel de amfiteatru. Atmosfera este una plină de credință, localitatea Strâmtura în care este așezată mănăstirea, este o localitate mare, cu două parohii, cu peste 2.000 de credincioși, sunt aproape toți prezenți la hram și vin și din localitățile învecinate, mai cu seamă din localitatea Rozavlea, și din alte localități, și sărbătoarea este una foarte frumoasă, care se alătură sărbătorii românești și ortodoxe mari și unice, cu pelerinajul unic de sute de mii de închinători, la Iași, care stau la rând câte 6 kilometri. Asta înseamnă o răbdare mare și jertfă multă.
Cred că o fac tocmai pentru că înțeleg că jertfa de a se așeza la acest rând și a răbda osteneala 8 ore este o rugăciune, de fapt, și jertfa însăși este o rugăciune. Altfel zis, participarea la slujbe în timpul când nu este temperatura foarte ridicată, este puțin mai rece, cum este și astăzi, este tot o jertfă. Așa înțeleg credincioșii noștri, ai Bisericii Ortodoxe Române, fiii și fiicele, să se jertfească, pentru a primi ajutorul Sfinților. De ce? Pentru că viața Sfinților a fost o jertfă, credința lor a fost mărturisitoare prin trăire, și viața Sfintei, care și-a încheiat călătoria pământească puțin după 25 de ani, deci foarte tânără, deoarece osteneala monahală, evlavia, credința, rugăciunea, postul și asceza au împuținat puterile trupului și a plecat foarte tânără la Domnul.
Viața Sfinților este, de fapt, model pentru noi de mărturisire a credinței. Nu doar că mărturisim credința adevărată ortodoxă, ci trebuie să avem dreaptă viețuire și dreaptă făptuire. Și aceasta este viața credincioșilor ortodocși. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. Am văzut că s-a turnat un nou covor de asfalt pe drumul care vine spre mănăstire și felicităm autoritățile locale pentru această atenție pe care o dau așezămintelor monahale și, nu în ultimul rând, caselor și credincioșilor care locuiesc pe această vale, au fost scoși din izolare prin turnarea covorului asfaltic. Când se va sfinți biserica mănăstirii, va fi și curtea amenajată așa cum trebuie și toate lucrurile după buna și sfânta noastră rânduială a Bisericii Ortodoxe strămoșești. Sfânta Preacuvioasă Maică Parascheva să primească rugăciunile tuturor închinătorilor și jertfa lor, să le împlinească, ale celor mulți, care sunt la Iași și apoi în toată țara, la toate cele 300 de biserici, care sunt închinate Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, ca și la cele 12 Altare din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, închinate Sfintei Preacuvioasei Maici Parascheva, plus această mănăstire. Deci avem 13 Altare, 12 biserici și o mănăstire, dintre care una foarte importantă: biserica monument istoric din Sat Șugatag. Este construită la 1642 și i-a fost dat hramul Sfânta Preacuvioasă Maică Parascheva. Când a fost adusă Sfânta? În 1641, la 13 iunie, la Iași.
În 1642, când au construit biserica, deci după un an, maramureșenii din Sat Șugatag i-au dat acest hram. Înseamnă că venirea Sfintei Cuvioase Maici Parascheva în România, respectiv în Moldova, a avut reverberații în toate cele trei provincii și credincioșii au văzut minunea lui Dumnezeu și au văzut voia Sfintei de a veni în România și au pus-o sub ocrotirea ei, ocrotind-o astfel și de trecerea la alte biserici. Hramul acesta a salvat, de fapt, și biserica monument istoric, mai târziu construită, din Cetățele, de lângă Baia Mare, construită la 1798, dar i-au dat hramul „Sfânta Parascheva”. În procesul pe care l-au avut cu partea greco-catolică au folosit tocmai acest argument: biserica este ortodoxă pentru că Sfânta este a românilor ortodocși. De aceea a primit acest hram. Și s-a ținut cont. Deci, biserica a câștigat-o Sfânta în procesul pe care l-am purtat și au rămas ortodocșii cu biserica lor. Minuni care se întâmplă și în vremea noastră. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.
Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social filantropic și misionar, Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Protos. Nifon Neamciuc, starețul sfântului locaș, Protos. Iosif Petra, starețul Mănăstirii Dragomirești, Protos. Vasile Danci, de la Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” Săcel, Ierom. Gheorghe Dragoș de la Mănăstirea Budești, Pr. Dan Ioan Sidău, directorul Centrului Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, Pr. Vasile Cozma din Rozavlea, Pr. Daniel Magdău din Șieu centru, Pr. Florin Petru Pop din Petrova Joseni, Pr. Vasile Șimon din Valea Satului, Strâmtura, Pr. Mihai Sacaloș din Valea Vișeului, Pr. Ioan Florin Vlad din Rozavlea Șesu Mănăstirii, Pr. Andrei Vlad Mitruț din Glod, Pr. Ioan Capolna din Sârbi, Călinești, Pr. Ilie Savu, misionar la Mănăstirea Petrova, Pr. Ioan Pop din Botiza, Pr. Adrian Rednic din Tisa, Pr. Ioan Năneștean din Budești, Pr. Dan Ștefan Pop din Sighetu Marmației – Câmpu Negru, Pr. Ioan Rusu din Borcut – Tg. Lăpuș, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
La final, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a primit din partea Părintelui stareț Protos. Nifon Neamciuc și a obștii monahale o frumoasă icoană cu Maica Domnului cu Pruncul și un coș cu flori, informează Andrei Fărcaș – redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
Foto: Arhid. Vasile Pop – consilier eparhial pentru protocol