Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 4 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 6 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 7 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 7 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 7 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 8 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 8 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 8 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 9 ore în urmă
Acum 79 de ani, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Chira era tuns în monahism
În 2 martie 1942, viitorul Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Chira – născut în satul Plopiș, având numele de botez Ioan – a fost tuns în monahism la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, primind numele „Justinian” (după numele Binecredinciosului Împărat Justinian cel Mare, sărbătorit în fiecare an la data de 2 august).
„Înţelepciunea filocalică, chipul paterical, vorba bună şi blândă, firea răbdătoare şi jertfelnică, pilda unei vieţi trăită cu demnitate, chiar dacă a fost presărată cu multe încercări şi nu cu puţine umilinţe, au făcut din Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, ierarhul mărturisitor, ferm şi neînduplecat în apărarea Ortodoxiei româneşti şi a valorilor noastre sfinte” – a precizat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin în aprilie 2011.
Împăratul Justinian a fost un sprijinitor ferm al Bisericii, astfel după ce împăratul Teodosie I proclamase creștinismul ca singura religie acceptată în stat, legislația justiniană vine cu noi întăriri, suprimând dreptul necreștinilor de a accede la funcții publice. De asemenea, în timpul domniei sale au fost ridicate numeroase biserici – cea mai impresionantă fiind Catedrala Sfânta Sofia –, iar în anul 553 a fost convocat al V-lea sinod ecumenic la Constantinopol, fiind condamnată erezia monofizită. Opera sa legislativă (Codul justinian) și cea religioasă, reprezintă totodată o moștenire valoroasă pe care a lăsat-o posteriorității. A trecut la cele veșnice în noiembrie 565, se precizează pe pagina Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!