Donație prețioasă pentru Casa Muzeu din Rogoz - 5 ore în urmă
19 polițiști maramureșeni au ieșit la pensie la final de 2024 - 6 ore în urmă
PS Iustin: „Mulțumim cu evlavie smerită în genunchi Bunului Dumnezeu pentru binecuvântările pe care le-am primit în anul ce a trecut” - 6 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Biserica din Bogdan Vodă - 7 ore în urmă
Valea Sibila de la Strâmbu-Băiuț – Valea Zeiței - 8 ore în urmă
După 18 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România a intrat în Schengen - 8 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: 1 ianuarie, întreită sărbătoare la început de an - 12 ore în urmă
Mocănița, bucuria turiștilor pe perioada Sărbătorilor de iarnă - 18 ore în urmă
În prima zi din an este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare - în urmă
Mesaje pornite din suflet, de la Oameni care fac cinste Maramureșului - în urmă
Astăzi, 24 martie, este triplă sărbătoare pentru creștinii ortodocși
Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi o triplă sărbătoare. Este prima duminică a Postului Pașteșui din acest an, numită și „Duminica Biruinței”, dar mai sunt alte două sărbători. Pe 24 martie se sărbătorește Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri sau Duminica Ortodoxiei și Sfântul Zaharia. În această zi, credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate.
Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri este ziua premergătoare celei în care Maicii Domnului i s-a arătat Arhanghelul Gavriil, vestindu-i că va primi în pântece pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Încă din ajunul preserbării Bunei Vestiri, pe iconostasul bisericilor se așază icoana în care este zugrăvit acest moment sacru și rămâne acolo până la sfârșitul preserbării, adică până în ziua odovaniei praznicului (încheierea unei sărbători este ultima zi în care aceasta mai este prăznuită în Biserică în cursul unui an liturgic – în cazul Bunei Vestiri odovania este pe 26 martie în ziua de prăznuire a Soborului Sfântului Aranghel Gavriil).
Duminica Biruinței, sau Duminica Ortodoxiei
Duminica Ortodoxiei sau Duminica biruinței Ortodoxiei este sărbătorită în prima duminică a Postului Mare. Instituită în secolul al IX-lea, această sărbătoare este închinată biruinței dreptei credințe asupra celor care nu cinsteau icoanele și asupra tuturor ereziilor.
Cultul icoanelor a luat un avânt deosebit odată cu pacea Bisericii decretată de Sfântul Împărat Constantin cel Mare și s-a dezvoltat timp de aproape patru secole. La începutul sec. VIII, în anul 726, împăratul bizantin Leon III Isaurul a poruncit ca icoanele să fie îndepărtate din biserici și a interzis cinstirea acestora. O dură prigoană împotriva sfintelor icoane și a celor ce le cinsteau cu evlavie a fost dezlănțuită de fiul acestuia Constantin V Copronimul, care a convocat un mare Sinod la Hieria (în Asia Mică, în 754), ce a formulat în chip limpede doctrina ereziei iconoclaste: icoanele erau identificate cu idolii, iar cinstirea icoanei lui Hristos era considerată o greșeală de natură hristologică (dogmatică).
Erezia a continuat, într-o a doua fază, după anul 815, fiind biruită deplin abia odată cu moartea ultimului împărat persecutor Teofil, triumful Ortodoxiei fiind proclamat în mod solemn pe 11 martie 843, în prima Duminică a Postului Mare, prăznuită de atunci și până astăzi ca Duminica Ortodoxiei, conform basilica.ro.
Sfântul Zaharia, sărbătorit pe 24 martie
Sfântul Zaharia a fost fiul lui Carion egipteanul. El și-a lăsat copiii și nevasta și s-a făcut monah. Deși Zaharia era mai tânăr decât cei mai mulți frați de la schit, el era plin de darurile Duhului Sfânt, mai mult decât cei mai vârstnici. El își simțea întreaga ființă înflăcărată de dragostea harului lui Dumnezeu.
L-a întrebat Sfântul Macarie: „Cine este adevărat monah?”. Sfântul Zaharia a răspuns: „Acela care se luptă zilnic să împlinească poruncile Dumnezeiești”.
L-a întrebat Avva Moise: „Ce înseamnă să fii monah?”. Iar Sfântul Zaharia a răspuns, scoțându-și camilafca și călcând-o în picioare: „Aceasta înseamnă să fii monah. Nimeni nu poate fi monah, care nu se lasă zdrobit ca această camilafcă” potrivit doxologia.ro.