Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 2 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 2 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 3 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 3 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 17 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 18 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 19 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Biserica de lemn din Cornești este printre cele mai vechi din Maramureș
Satul Cornești aparține comunei Călinești din județul Maramureș. Biserica de lemn din localitate este construită la începutul secolului al XVII-lea și are hramul „Sfântul Nicolae”. Un secol mai târziu, ea și-a schimbat înfățișarea, având loc lucrări de reparații și modificări iar pereții au fost pictați. Biserica este mai mică decât multe altele din zonă, semn al vechimii sale, ca şi faptul că pronaosul nu are ferestre. Edificiul are un acoperiş cu streşini duble, ceea ce permite naosului să aibă o boltă destul de înaltă.
Toader Hodor din Vişeul de Mijloc a pictat pereţii interiori în 1750. El a fost cel care a zugrăvit şi biserica din Bârsana, fiind printre cei care au integrat stilul baroc în picturile rurale maramureşene. Picturile au fost aplicate pe bucăţi textile şi acoperite cu un strat de var preparat. Numele artistului a fost descoperit pe o inscripţie pe peretele sudic al naosului: „Sunt eu, umilul pictor Hodor Toader din Vişeul de Mijloc, care a pictat biserica pentru ca Domnul să-şi amintească de el.”
Pronaosul are un plafon întins, fără picturi. Pereţii au fost pictaţi din nou în prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucru care a distrus multe din vechile picturi şi a deranjat aranjamentul iniţial al scenelor. Iniţial rezervat pentru tema Judecăţii de Apoi, spaţiul găzduieşte scene evanghelice lângă chipurile sfinţilor.
Pe peretele sudic, pe registrul întâi, se află fragmente din Judecata de Apoi, iar pe registrul al doilea – Fuga din Egipt, Ungerea Picioarelor lui Iisus şi Sf. Zosima, împărtăşind-o pe Sf. Maria Egipteanca.
Într-un cadru natural deosebit, lăcașul sfânt este amplasat în incinta cimitirului și în apropierea bisericii noi.
Lăcrimioara ZOTA