Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 9 minute în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 11 minute în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 15 minute în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 19 minute în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 24 minute în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 1 oră în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 5 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 5 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 5 ore în urmă
Activitate de conștientizare la Școala „Ioan Mihalyi de Apșa” - 5 ore în urmă
Biserica de lemn din Cornești este printre cele mai vechi din Maramureș
Satul Cornești aparține comunei Călinești din județul Maramureș. Biserica de lemn din localitate este construită la începutul secolului al XVII-lea și are hramul „Sfântul Nicolae”. Un secol mai târziu, ea și-a schimbat înfățișarea, având loc lucrări de reparații și modificări iar pereții au fost pictați. Biserica este mai mică decât multe altele din zonă, semn al vechimii sale, ca şi faptul că pronaosul nu are ferestre. Edificiul are un acoperiş cu streşini duble, ceea ce permite naosului să aibă o boltă destul de înaltă.
Toader Hodor din Vişeul de Mijloc a pictat pereţii interiori în 1750. El a fost cel care a zugrăvit şi biserica din Bârsana, fiind printre cei care au integrat stilul baroc în picturile rurale maramureşene. Picturile au fost aplicate pe bucăţi textile şi acoperite cu un strat de var preparat. Numele artistului a fost descoperit pe o inscripţie pe peretele sudic al naosului: „Sunt eu, umilul pictor Hodor Toader din Vişeul de Mijloc, care a pictat biserica pentru ca Domnul să-şi amintească de el.”
Pronaosul are un plafon întins, fără picturi. Pereţii au fost pictaţi din nou în prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucru care a distrus multe din vechile picturi şi a deranjat aranjamentul iniţial al scenelor. Iniţial rezervat pentru tema Judecăţii de Apoi, spaţiul găzduieşte scene evanghelice lângă chipurile sfinţilor.
Pe peretele sudic, pe registrul întâi, se află fragmente din Judecata de Apoi, iar pe registrul al doilea – Fuga din Egipt, Ungerea Picioarelor lui Iisus şi Sf. Zosima, împărtăşind-o pe Sf. Maria Egipteanca.
Într-un cadru natural deosebit, lăcașul sfânt este amplasat în incinta cimitirului și în apropierea bisericii noi.
Lăcrimioara ZOTA