Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 4 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 4 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 5 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 5 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 19 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Ce nu e bine să facem de Sânziene sau în Lunea Sfântului Duh
În a doua zi de Rusalii, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Există câteva obiceiuri și superstiții, de la care românii nu se abat.
Nu se culeg plante tămăduitoare, timp de nouă săptămâni de la Duminica Rusaliilor.
Nu se fac călătorii departe de casă și nu se suie în pomi sau locuri înalte. Dacă vreunul se încumetă trebuie să poarte pelin în sân sau la brâu pentru a fi feriți de mânia ielelor.
Cei care urmează să se căsătorească împletesc coronițe din flori de câmp sau spice de grâu pe care le vor purta în ziua cununiei.
Trebuie evitate certurile pentru a nu atrage ielele.
Frunzele și ramurile de tei protejează casele de fulgere și de duhuri rele
Cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele însemnând spiritele rele ale apei, nimfe, demoni de apă. Aceștia erau sărbătoriți pentru a fi îmbunați în prima săptămână a lunii iunie.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.
Despre Sânziene se spune că intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. În plus, apără copiii de boli, cresc bobul grâului, sporesc rodul pământului, alungă grindina. Tot ele înmulțesc păsările cerului, aduc femeilor prunci frumoși, iar fetelor mari, ursitul. Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Lăcrimioara ZOTA