Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 3 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 4 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 5 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 6 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 7 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 7 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - 11 ore în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 14 ore în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 15 ore în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 16 ore în urmă
Cinstirea icoanei Maicii Domnului Prodromița, nefăcută de mâna omenească
În Calendarul Ortodox, Sfânta Prodromița este cinstită în ziua de 12 iulie. Icoana Maicii Domnului Prodromița se numără printre puținele nefăcute de mână omenească. Icoana originală, pictată la Schitul Bucium, azi Mănăstirea Bucium din județul Iași, se află acum la Schitul Românesc Prodromu („Înaintemergătorul”) din Sfântul Munte Athos. Ea a fost pictată în 1863, când se construia Schitul Prodromu. Cuvioșii ctitori monahi, Nifon şi Nectarie, au căutat un iconar care să picteze o icoană a Maicii Domnului în curăție, post şi rugăciune. L-au ales pe Iordache Nicolau din Iași, iconar bătrân și credincios. Acesta a pictat veşmintele și fundalul, lăsând la urmă chipurile, după cum este rânduiala picturii de icoane. În mod inexplicabil, la final, sfintele chipuri nu se lăsau zugrăvite cum se cuvine. Amărât, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi. În dimineața următoare însă, a descoperit icoana pictată cu chipuri senine și luminoase. El a lăsat o mărturie scrisă în 29 iunie 1863 despre aceasta, document care se păstrează la Schitul Prodromu.
Există mărturii că Sfintele Chipuri din icoană se schimbă, uneori întunecându-se, alteori luminându-se. Cercetată la microscop, icoana nu prezintă urme de pensulă. Prima sărbătoare închinată icoanei în Țările Române se pare că a existat la Schitul Bucium, acum Mănăstirea Bucium. Obștea a realizat un film în care se spune despre cinstirea din vechime a icoanei la această mănăstire. Lăcașul sfânt în care a fost pictată icoana păstrează o copie a acesteia. Icoana a fost reprodusă în pictura realizată în frescă din pronaosul mănăstirii, dar şi în icoana împărătească din catapeteasmă. În timp s-au făcut mai multe copii ale icoanei, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România, toate fiind făcătoare de minuni.
Lăcrimioara ZOTA