Share
Îndrumări tipiconale la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci

Îndrumări tipiconale la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci

La puțin timp după începutul Noului An bisericesc – 1 septembrie, Biserica noastră Strămoșească a statornicit în sânul cultului ortodox o serie de rânduieli sfinte cu multă încărcătură duhovnicească și care se cuvin a fi respectate. Una dintre acestea este cea a ritualului pregătirii și scoaterii spre închinare a Sfintei Cruci.

Pregătirea Sfintei Cruci

Vineri seara, în ajunul Praznicului Înălțării Sfintei Cruci – 13 septembrie, are loc pregătirea și împodobirea Sfintei Cruci (conform tradiției, din busuioc binemirositor și flori). Elementele folosite la împodobirea ei au ca temei Viaţa ce izvorăște din lemnul Crucii lui Hristos, aşa cum arată cântarea bisericească: „Bisericii, celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire” (cântarea a 3-a din Canonul Înălțării Sfintei Cruci), dar și altele.
După Otpustul slujbei Vecerniei Mici (unde este cazul – de regulă, în mănăstiri și catedrale chiriarhale), ori ÎNAINTEA Slujbei Vecerniei Mari unită cu Litia, preotul o pregătește și o pune pe un disc (sau taviță), iar apoi așază Cinstita Cruce pe Sfântul Antimis (nedesfăcut, în locul Sfintei Evanghelii, pe care o pune mai sus, spre răsărit). Înaintea Cinstitei Cruci va arde o lumânare sau o candelă toată noaptea (până la vremea scoaterii în mijlocul bisericii, la sfârșitul Utreniei).

Scoaterea și închinarea la Sfânta Cruce

În timpul Doxologiei Mari, preotul îmbrăcat în toate veșmintele preoțești, cădește Sfânta Masă și Cinstita Cruce, apoi o ridică împreună cu procovățul și iese pe ușa dinspre miazănoapte, mergând înainte paraclisierul cu lumânarea (sau sfeșnicul) și merge până la ușile împărătești. Sfârșindu-se de cântat „Doxologia Mare” și „Sfinte Dumnezeule” preotul zice „Înțelepciune, drepți!” apoi se cântă Troparul „Mântuiește, Doamne, poporul Tău” (de trei ori). Preotul poartă cinstita Cruce și o așază în mijlocul bisericii pe un analog, după care o cădește de trei ori. Ridică apoi Cinstită Cruce și rostește în cele patru laturi ale analogului cererile la care se răspunde cu „Doamne miluiește” de 100 de ori (a se vedea indicațiile din Minei și din Liturghier). Apoi, așezând Cinstita Cruce pe analog cântă „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne…”. În continuare, se închină făcând două metanii, sărută Cinstita Cruce și apoi mai face o metanie, după care intră în Sfântul Altar și se continuă slujba respectând rânduiala corespunzătoare din cărțile de cult.

După săvârșirea sărutării și închinării preotul o ia de pe analog și o așează pe Iconostas și va sta acolo până la Odovania Praznicului, adică 21 septembrie.
La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, se pun Antifoanele speciale ale Praznicului. După Vohod se cântă Troparul Crucii, Slavă… Și acum… Condacul Crucii. În loc de „Sfinte Dumnezeule” se cântă „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne…”. Urmează Prochimenul, Apostolul, Evanghelia, Axionul „Rai de taină…” și Chinonicul Praznicului „Însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne”.

La masă se mănâncă mâncăruri de post, iar acolo unde se dorește mai multă nevoință se postește aspru (post negru).

De asemenea, ca și în cazul sărbătorii Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în această zi de post nu se oficiază nunți, iar petrecerile de orice fel sunt interzise!

Troparul, glasul 1:
„Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău”.

Foto: Doxologia.ro


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu