Părintele Alexandru-Iftene Abrihan din parohia greco-catolică Remeți pe Someș a sărbătorit 11 ani de la hirotonia sa ca preot - 12 minute în urmă
Eleve din cadrul Școlii de Artă Sighet au obținut premii deosebite la Festivalul Internațional de muzică ușoară și populară “Starul de mâine” - 22 minute în urmă
Două sportive din cadrul Clubului Sportiv Seini, calificate la Campionatul Național de înot din această vară - 1 oră în urmă
Memorandistul Teodor Mihali, evocat la Boiu Mare într-un eveniment aniversar - 2 ore în urmă
Consultare publică la Seini pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare ale orașului - 2 ore în urmă
Dezbatere captivantă la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș: „Utopie vs. Distopie” - 2 ore în urmă
Tânăra din Baia Mare, Alexandra Tincu a participat la două olimpiade luna aceasta - 16 ore în urmă
Marginalii la volumul Marian Ilea: «Vremuri îmbârligate». Antologie de proză - 17 ore în urmă
Creștere îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă în Maramureș – cei mai vulnerabili sunt bebelușii și copiii mici - 19 ore în urmă
Lansarea cărții „Umbre pe oglinda lumii” și vernisajul expoziției „Dialog Floral” ale autoarei Florica Bud vor avea loc în curând - în urmă
„Lăsatul secului” pentru Postul Crăciunului – semnificațiile zilei de 14 noiembrie
În fiecare an, pe 14 noiembrie, în Biserica Ortodoxă este cinstit Sfântul Apostol Filip. Tot în această zi, în calendar, este consemnat „lăsatul secului pentru postul Nașterii Domnului” care începe pe 15 noiembrie.
Potrivit doxologia.ro, înainte să începem unul dintre cele patru posturi rânduite de Biserica Ortodoxă pe parcursul unui an (Postul Nașterii Domnului, al Sfintelor Pasti, al Sfinților Apostoli Petru și Pavel și al Adormirii Maicii Domnului), există o zi care marchează sfârșitul perioadei în care mai putem mânca de dulce și care poartă numele de „lăsatul secului”.
Ce înseamnă „lăsatul secului”?
Deși cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că acesta provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică lumea cu obiceiurile sale, timpul secular, lumesc. În limba italiană, termenul folosit este „carnevale”, tradus prin renunțare la orice fel de aliment de origine animală.
Ce înseamnă, de fapt, această „lume” explică și Sfântul Apostolul Ioan: „Tot ce este de la lume, aceasta este: pofta trupului si pofta ochilor și trufia vietii” (I Ioan 2, 16). Ucenicul iubit al Domnului subliniază, aici, nu doar lepădarea de păcate, ci și toate lucrurile zadarnice care ne ocupă atenția și ne consumă timpul, adresându-ne, totodată, un îndemn la reînnoirea vieții prin întoarcerea către Dumnezeu
Astfel, pe lângă postul alimentar, cu bucate uscate, suntem chemați să lăsăm viața seculară și preocupările noastre lumești și să transformăm această perioadă într-un timp de rugăciune, de căință și mărturisire, de dragoste și iertare.
Spolocania
Una dintre cele mai cunoscute tradiții referitoare la această zi a lăsatului de sec și care se păstrează încă în unele localități din Bucovina este spolocania sau polocania (cuvânt provenit din termenul rusesc poloskanije – „a spăla, a curăța”) – denumire dată primei zile dintr-un post mare de peste an (Postul Mare sau cel al Nașterii Domnului). În această zi, vasele în care s-a gătit și s-a mâncat de dulce se curățau și se urcau în podul casei, după care se coborau vesela și tacâmurile speciale pentru perioada de post.
Bucuria celor 40 de zile
Având o durată de 40 de zile, Postul Crăciunului ne amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de primirea Decalogului scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, Biserica ne îndeamnă să fim și noi următori acestei nevoințe, pregătindu-ne, prin post și rugăciune pentru primirea Mântuitorului Hristos, născut din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii.
Fiind un post al bucuriei, Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la pește.