Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 5 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 5 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 5 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 6 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 6 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 6 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 6 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 10 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 10 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 10 ore în urmă
Mănăstirea Rohița și-a prăznuit hramul
Marți, 1 octombrie, cu prilejul sărbătorii închinate Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Iustin a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Rohița, Protopopiatul Lăpuș, cu ocazia hramului lăcașului monahal.
Soborul de preoți și diaconi a fost unul numeros, răspunsurile liturgice fiind date de membrii Grupului bizantin „Theologos” al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul a explicat însemnătatea acestei zile. Ca de obicei, numărul credincioșilor prezenți a fost unul mare.
Scurt istoric
Potrivit creștinortodox.ro, numele mănăstirii nu vine de la Mănăstirea Rohia, cum s-ar putea crede, ci de la numele unui pârâu aflat în apropiere.
Pe locul actualei mănăstiri, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea a funcționat o mănăstire, însă despre aceasta nu se cunoaște nicio informație exactă. Se crede că vechea mănăstire a fost desființată de autorități sau de necredincioșii din sat. Se poate ca trupele generalului Bukow, care au calcat în picioare nenumărate biserici și manastiri ortodoxe, să fi trecut și peste vatra acestei mănăstiri, mai înainte de jefuirea și incendierea ei.
Se spune că, în vremea unei secete îndelungate, călugării mănăstirii au plecat prin țară, pentru a aduna alimente. Atunci, mai mulți localnici lipsiți de frica lui Dumnezeu ar fi jefuit mănăstirea și i-ar fi dat foc. La întoarcere, când călugarii au aflat biserica făcută scrum, ei ar fi blestemat satul și ar fi poruncit pământului să nu mai răsară stejari.
Până astăzi, satul Boiereni a trecut de mai multe ori prin incendii și inundații. Cât despre stejarii care înconjoara toate satele vecine, în Boiereni aceștia abia dacă se zăresc. Se crede că blestemul a fost rostit într-o zi de vineri. Pentru aceasta, în semn de pocaință, vinerea, credincioșii din sat nu lucrează pământul.
Vechiul locaș monahal Rohița, distrus între anii 1761 -1762, a fost reînființat în anul 1993, de către obștea Mănăstirii Rohia. Pe locul fostei mănăstiri se află o cruce din piatra, așezata cîndva în anul 1904. Pe cruce stă scris: „Roagăte și lucră”.
Dorința de a reface mănastirea a avut-o mai întâi preotul Emil Man, din satul Boiereni. Astfel, în anul 1985, în timpul comunismului, având binecuvântare de la Cuviosul Iustinian Chira, starețul Mănăstirii Rohia, părintele Emil, a început construirea unei biserici.
Paraclisul monahal este închinat Acoperamântului Maicii Domnului (1 octombrie), iar biserica mare, din lemn, este închinată Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Biserica mare a fost construită în anul 2004, de către obștea monahală din Mănastirea Rohia, mai scrie creștinortodox.ro.
Foto: Arhid. Vasile Pop – consilier eparhial pentru protocol / Raul Dolha