Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 2 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 4 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 5 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 6 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 6 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 6 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 6 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 7 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 8 ore în urmă
Papa Francisc aduce o propunere îndrăzneață
Papa Francisc aduce din nou în discuție o propunere îndrăzneață și plină de simbolism: stabilirea unei date unice pentru sărbătoarea Paștelui, un gest care ar putea reprezenta un pas decisiv spre unitatea creștinilor. Biserica Catolică, anunță Suveranul Pontif, este pregătită să îmbrățișeze această schimbare, punând deoparte diferențele dintre calendarele gregorian și iulian, care duc adesea la celebrări în zile diferite.
În anul 2025, Paștele ortodox și cel catolic vor coincide pe 20 aprilie, o raritate care s-a mai întâmplat în 2017 și care se va repeta în 2028. Această coincidență ridică întrebarea: de ce nu ar putea deveni această armonie o regulă, nu o excepție? În definitiv, Sărbătoarea Crăciunului are loc la o dată fixă, fără să fie umbrită de dezacorduri calendaristice.
Învierea Domnului, nucleul credinței creștine, este calculată după un algoritm complex stabilit la primul conciliu de la Niceea (325 d.Hr.), ținând cont atât de mișcarea soarelui (echinocțiul de primăvară), cât și de cea a lunii (prima lună plină după echinocțiu). Totuși, în timp ce Biserica Romei și cultele protestante folosesc calendarul gregorian, bisericile ortodoxe se raportează la echinocțiul de primăvară conform calendarului iulian. Această diferență, deși tehnică, continuă să fie o punte neexplorată între cele două mari tradiții.
„Îmi reînnoiesc apelul ca această coincidență să fie un prilej de reflecție pentru toți creștinii. Să facem împreună un pas decisiv spre unitate, în jurul unei date comune pentru Paște”, a declarat Papa Francisc, reiterând deschiderea Bisericii Catolice către această idee.
Astfel, rămâne o întrebare care plutește, discret, în aer: oare nu ar fi timpul ca înțelepciunea veacurilor să ofere spațiu unei noi tradiții, unite în diversitate? O dată comună pentru Paște ar putea fi mai mult decât un calcul calendaristic – ar putea deveni simbolul unei lumi mai unite în credință. Este această viziune doar un vis îndrăzneț sau un pas firesc spre reconcilierea spirituală?