Pe 1 august se face pomenirea scoaterii Sfintei Cruci

În prima zi a lunii august, Biserica Ortodoxă face pomenirea scoaterii cinstitului lemn al Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului. Sinaxarul ne spune că “era obiceiul la Constantinopol, în această zi, de a scoate Lemnul Sfânt al Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci din palatul imperial, în procesiune până la catedrala Sfânta Sofia, la care participau mulţime de preoţi şi diaconi, care o tămâiau pe tot acest drum. Procesiunea se oprea pe parcurs la o fântână cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei, pentru ca, apoi, Sfânta Cruce să fie pusă pe masa altarului Sfintei Sofia.

Sfânta Cruce a fost cinstită de cei credincioși înca din primele secole creștine. În cult ea s-a generalizat însă abia în secolul al IV-lea, după minunea arătării ei pe cer, către  Împarat Constantin cel Mare, mai înainte de lupta lui cu Maxentiu. Semnul crucii a fost așezat pe steaguri și scuturi, iar apoi pe actele oficiale și pe monede.

Începând cu data de 13 septembrie 335, când a fost sfințită Biserica Învierii, din Ierusalim, după ce mai întâi a fost descoperită Sfânta Cruce, de către Sfânta  Împarateasă Elena, cultul Sfintei Cruci s-a dezvoltat și mai mult. De pe la jumătatea secolului al V-lea, semnul Sfintei Cruci a început să fie reprezentat în toate bisericile creștine. Sfânta Cruce este cinstită în fiecare închinare, precum și în fiecare slujbă. De-a lungul anului bisericesc, ea este prăznuită în mod deosebit de câteva ori: Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie; Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare; Scoaterea cinstitului Lemn al Sfintei Cruci, pe 1 august; Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer, în Ierusalim, pe 7 mai.

Lăcrimioara ZOTA