Cinci maramureșeni talentați au înființat Grupul „Coconii de pe sate”: „Dragostea pentru tradiții și folclor este liantul nostru” - 8 ore în urmă
Se anunță o mișcare care ar putea schimba echilibrul de putere în România - 8 ore în urmă
Concert special de muzică, emoție și recunoștință de Ziua Femeii la Budești - 9 ore în urmă
Donald Trump, cel mai iubit politician în Rusia? - 11 ore în urmă
O iarnă plină de realizări pentru Filosofia băimăreană și urmează o primăvară plină de evenimente - 11 ore în urmă
Unitatea canină Salvamont Borșa, formată din Athos și Andreica Nicoară, participă la Conferința europeană a salvatorilor pe pârtiile de schi - 11 ore în urmă
„Rugăciune și cântare în Postul Mare”: Concurs online de pricesne organizat în Episcopia Maramureșului și Sătmarului - 11 ore în urmă
Elevii din Săcălășeni la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 12 ore în urmă
Întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș – 8 martie 2025 - 14 ore în urmă
Reabilitarea Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației - 15 ore în urmă
Pe 2 iulie, Biserica ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare
Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, în ziua de 2 iulie. Este o sărbătoare cu cruce neagră. Sfântul Ștefan cel Mare s-a născut la Borzești, din părinți creștini, Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, provenit din neamul Mușatinilor și din al Doamnei Oltea Maria, provenită din neamul Basarabilor. După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferințe, nu și-a pierdut niciodată nădejdea în Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie și-a purtat jugul vieții sale, potrivit calendar-ortodox.ro
De ce a fost declarat Sfânt Ștefan cel Mare
Ștefan a pus biruințele sale nu pe seama iscusinței minții sale ci, cu smerenie pe seama voii și puterii lui Dumnezeu. Ca om al rugăciunii, Voievodul a cerut sfințitilor părinți să se roage pentru poporul drept credincios al Moldovei, pentru oștenii săi, pentru cei vii și pentru morți. El însusi se ruga cu post și făcând nenumărate fapte de milostenie în vremuri de primejdie mai ales, așa cum este înfățișat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Ștefan cel Mare și cel Sfânt a luptat pentru apărarea întregii creștinătăți „pâna la moarte” cu capul sau adică, „cu prețul vieții sale”, cum arată în scrisoarea adresată principilor întregii creștinătăți, chemându-i la lupta de apărare a credinței creștine. Măritul Voievod a fost nu numai apărător, ci și mărturisitor al credinței prin numărul mare de mănăstiri și biserici zidite, atât în Moldova cât și în Muntenia, Transilvania și Muntele Athos.
Voievodul Ștefan cel Mare rămâne peste veacuri o pildă de adevărat conducător de țară, stăpânit permanent de credința în Dumnezeu și iubirea de țară. A fost înmormântat la Mănăstirea Putna, lăcaș sfânt zidit de domnitor.
Tot pe 2 iulie este cinstită și Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica din Vlaherne, precum și pomenirea Sfântului Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului și a Sfântului Mucenic Coint.
Lăcrimioara ZOTA