Share
PS Iustin și PS Timotei Sătmăreanul s-au aflat printre cei 47 de ierarhi prezenți la sărbătoarea închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor

PS Iustin și PS Timotei Sătmăreanul s-au aflat printre cei 47 de ierarhi prezenți la sărbătoarea închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor

De sărbătoarea închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, 27 octombrie, când s-au împlinit 250 de ani de când sfintele sale moaște au fost așezate în Catedrala de pe Dealul Patriarhiei, a fost oficiată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preafericitul Părinte Gheorghe, Arhiepiscop de Noua Justiniana și a Întregului Cipru, înconjuraţi de un sobor de ierarhi români și străini, în prezența reprezentanților autorităților de stat și a mai multe mii de credincioși și pelerini.

Între cei 47 de ierarhi prezenți s-au aflat și Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar.

După citirea celor două fragmente evanghelice ale zilei (Luca 8, 41‑56 și Matei 11, 27‑30), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit mai întâi despre cele două minuni istorisite de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. „Trei daruri mari a oferit Iisus acestei femei bolnave de 12 ani de hemoragie. Iisus îi dăruiește sănătate, onoarea de a fi numită «fiică» și‑i dăruiește bucuria unei vieți pașnice, pentru că îi spune: «Credința ta te‑a mântuit. Mergi în pace!» (…) Această Evanghelie a învierii fiicei lui Iair s‑a citit aici, astăzi, în prezența cinstitului cap al Sfântului și Dreptului Lazăr. Mântuitorul a înviat din morți trei persoane: pe fiul văduvei din Nain, pe fiica lui Iair și pe prietenul Său, Lazăr din Betania. Toate aceste persoane erau tinere. Prin aceasta a arătat că tinerii sunt imaginea celor chemați la viața veșnică, la tinerețe veșnică și ei sunt o speranță pentru părinții lor. Însă, în mod deosebit, învierea Sfântului Lazăr din Betania este cea mai profundă prezentare a tainei învierii pentru că ea a avut loc cu puțin timp înainte de Pătimirile Mântuitorului în Ierusalim, de moartea și Învierea Sa, dar și pentru că, în această Evanghelie, Iisus, pentru a arăta ce este învierea, a spus: «Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi». Aceasta înseamnă că învierea tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor nu este un fenomen natural, nici sociologic, ci este darul exclusiv al lui Hristos pentru toți oamenii. Învierea lui Lazăr a devenit învierea cea de obște, icoana învierii tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor”, a spus Preafericirea Sa.

În a doua parte a cuvântului său, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre viața fericită și nevoința Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care ocrotește Capitala României de un sfert de mileniu prin cinstitele sale moaște. „Evanghelia a doua a fost rânduită să citească la pomenirea cuvioșilor, care s‑au ostenit prin rugăciuni multe, prin post mult, prin nevoințe, prin privegheri multe, prin îndurarea multor ispite și necazuri, adesea boli, persecuții, fără să cârtească, fără să se răzvrătească.

Lor le spune Hristos Domnul: «Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați». Și vedem aici exemplul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi, care a trăit o viață în sărăcie și simplitate. A fost păstor de vite la sătenii de pe Valea Lomului, în Bulgaria de astăzi. După ce a stat o vreme în mănăstire ca monah, s‑a retras în singurătate, pentru că era mare rugător. (…) Anul acesta am comemorat 250 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București. Din 1774 până acum, ele păzesc Catedrala. Această prezență a Sfântului Dimitrie a fost prezența unui ocrotitor. A ocrotit Capitala de mai multe ori de ciumă, de holeră, de boli, de incendii, arătându‑se și un mare vindecător de boli, de necazuri, de suferințe. Ne bucurăm că aceeași iubire milostivă a lui Hristos, care s‑a arătat în învierea prietenului Său, Lazăr din Betania, s‑a arătat și în lucrarea Sfântului Cuvios Dimitrie prin vindecările pe care le‑a făcut, prin ajutorul pe care l‑a dăruit celor care l‑au rugat și în toate lucrările sfinților, care arată că Dumnezeu este minunat prin sfinții Săi”, a afirmat Patriarhul României.

La finalul Sfintei Liturghii, după citirea rugăciunii amvonului, a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul. Acesta s‑a ostenit la traducerea cântărilor liturgice așezate pe notație psaltică de marii protopsalți bizantini, înlocuind astfel limba greacă, pe care mulți nu o înțelegeau, cu limba română.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a citit Tomosul Sinodal de canonizare a Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul.

Cu acest prilej, membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au intonat pentru prima dată troparul sfântului și condacul, iar icoana pe care a fost zugrăvit chipul cuviosului a fost prezentată credincioșilor prezenți. De asemenea, 10.000 de iconițe cu chipul Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul au fost oferite în timpul Sfintei Liturghii.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit ierarhilor străini și români care au participat la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, precum și tuturor instituțiilor și persoanelor care s‑au implicat în organizarea acestei celebrări.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit tuturor ierarhilor din străinătate invitați o icoană a Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ca amintire a acestei zile de sărbătoare, informează Diac. Vasile Robert Nichifor, Diac. Andrei Butuc / Ziarul Lumina, Pr. Adrian Dobreanu / Director Comunicații Media-Online

Foto: Arhid. Vasile Pop – consilier eparhial pentru protocol


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu