Duminică, 7 martie (a Înfricoşătoarei Judecăţi şi a lăsatului sec de carne), Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Municipiul Baia Mare.
Soborul slujitor a fost alcătuit din Pr. Fabian Coroian, paroh şi protopop al Băii Mari, Pr. Prof. Dr. Petrică Covaciu, Pr. Mihai Tira, Pr. Prof. Gabriel Morar, de la Capela „Sfântul Mucenic Pantelimon” a Policlinicii II, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Ionuţ Todorca, consilier eparhial cultural-teologic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Diac. Lucian Burnar, secretar eparhial, Diac. Florin Conea, informatician, slujitor la această biserică.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul vocal al ASCOR, Filiala Baia Mare, dirijat de studenta Oana Lenghel, iar la priceasnă au cântat Gabriela Ardusătan, tânără interpretă de muzică populară, şi Aurelian Filip.
Un cuprinzător cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, pornind de la importanţa acestei zile şi de la Sfânta Evanghelie a Duminicii, care ne pregăteşte pentru intrarea în Postul Mare.
„Postul Mare este un timp sacru şi noi sfinţim această perioadă prin felul nostru de vieţuire: prin modul de a fi, modul de a gândi, modul de a vorbi, pentru că înţelegem că trebuie să ne oprim puţin în loc şi să cugetăm la adevărurile existenţiale, adevărurile fundamentale. Acest lucru trebuie să îl facem noi în toată perioada postului”.
Preasfinția Sa a vorbit în continuare despre Judecata Universală, de la facerea lumii și până la sfârşitul istoriei lumii văzute.
„Lumea, aşa cum o ştim, are un început şi va avea un sfârşit; numai Dumnezeu este fără de început şi fără de sfârşit. Acest lucru ni l-a spus Mântuitorul: cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece. Ne-a spus Mântuitorul cum va fi sfârşitul lumii şi ne-a dat şi nişte semne pe care să le descifrăm în timp şi să înţelegem că se apropie”.
„Din momentul în care a intrat eroarea în proiectul lui Dumnezeu în clipa în care omul a mâncat din pomul oprit, atunci a început înşelăciunea, coruperea morală, înșelătoria. În acel moment a intrat îndoiala şi eroarea în fiinţa umană şi în întreg Universul. Odată cu omul, care este coroana Creației, eroarea a cuprins întreg proiectul lui Dumnezeu. Şi umanitatea a mers din eroare în eroare, din greşeală în greşeală. E adevărat că Dumnezeu a avut oameni aleşi, Patriarhii Vechiului Testament, profeţii, oameni care au fost lumină a umanităţii. Patriarhul Avraam, Isac şi Iacob, marii prooroci, Moise – primitorul Legii, Ilie – omul lui Dumnezeu, a fost lumină în umanitate şi poporul ales. Dar, în general, lumea s-a tot probuşit, a tot căzut din eroare în eroare. Imediat după ce vrăjmaşul l-a înşelat pe om, imediat a început crima. A intrat între cei doi fraţi -Cain şi Abel – invidia, concurenţa.
Cain l-a ucis pe Abel, pentru că Dumnezeu nu i-a primit jertfa lui. Nu ar fi trebuit să fie aşa. Diavolul l-a înşelat pe om şi odată ce această eroare care s-a aşezat în mintea omului şi apoi a cuprins fiinţa omului a început omul să nu mai fie integru, să nu mai fie sănătos, să nu mai fie nemuritor, cum putea fi dacă intra în legătură cu Dumnezeu? Şi toate acestea adăugate din generaţie în generaţie. Este nevoie de Judecata Finală pentru ca să se restabilească, pe de o parte, Judecata lui Dumnezeu şi proiectul Lui, şi pe de altă parte să se facă dreptate în umanitate. Nedreptatea a cuprins umanitatea şi legile omeneşti sunt atât de rapide şi specifice fiecărei naţiuni, dar toate sunt sancţionabile şi amendabile. Numai legea lui Dumnezeu şi poruncile Lui sunt veşnice.
Legile omeneşti sunt imperfecte. Cea mai perfectă lege poate cădea în fărădelege, poate face o mare nedreptate unei persoane, unei familii, unei comunităţi, unui neam. Legile internaţioanle au ciopârţit teritorii, au împărţit neamuri, au desfiinţat ţări şi popoare şi au înfiinţat altele. Şi atunci este nevoie de Justiţia Divină, care are alte măsuri şi este imperios de necesară, pentru că oamenii sunt relativi şi relativizează. Relativizăm fiecare dintre noi, din păcate, lucrurile esenţiale din viaţa noastră”.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a explicat apoi credincioşilor care vor fi semnele şi cum va fi sârşitul lumii.
„Mântuitorul spune câteva semne Apostolilor. Că se va predica Evanghelia la toate neamurile Pământului. Evanghelia este predicată la toate neamurile Pământului. Tehnologia de astăzi face posibil acest lucru ca să afle toţi oamenii că Hristos Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, a trăit, S-a Răstignit, şi a Înviat a treia zi. Toată umanitatea a luat la cunoştinţă. Nu toţi cred, însă. Dacă noi credem că Hristos este viu, că a Înviat a treia zi, nimic din ce ni se va întâmpla nu se va întâmpla fără ca El să ştie. Direcţia spre care lumea merge este spre naufragiu, ni se pare nouă, însă totul este în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Providenţa Divină, Hristos este cu creştinii.
Nu trebuie să ne temem, nu trebuie să ne îngrijorăm, trebuie să avem atitudinea primilor creştini şi a Sfinţilor. Nu trebuie să ne lamentăm, să ne văicărim. Dacă noi credem că Hristos este viu, a Înviat a treia zi, că este cu noi în toate zilele, nimic din ce ni se întâmplă sau ni se va întâmpla nu se va întâmpla fără ca El să vadă şi să ştie, iar dacă va îngădui să ni se întâmple, înseamnă că suntem vrednici sau ne încearcă răbdarea. Răbdarea unui creştin este semnul vredniciei şi a sfinţeniei”.
„Judecata finală când va fi nu ştim. Nici nu este nevoie să ştim, dar ştim că va fi, a precizat Preasfinţitul Părinte Episcop. Când va veni Fiul Omului, zice Mântuitorul, împreună cu Sfinţii Săi Îngeri. Va premerge venirii lui Hristos semnul Fiului Omului. Se va arăta pe cer Sfânta Cruce. Acesta va fi debutul venirii Fiului Omului”.
Părintele paroh Fabian Coroian a mulţumit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin pentru Sfânta Liturghie oficiată şi l-a invitat în anul care vine, la împlinirea centenarului de la înfiinţarea parohiei, să vină din nou în mijlocul credincioşilor din această parohie ca să se roage împreună cu ei.
În final, a dăruit Preasfinției Sale o icoană cu chipul Sfântului Ierarh Nicolae şi un coş cu flori, informează Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.
