Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 6 minute în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 4 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 4 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 5 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 5 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 19 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Sfânta Parascheva este pomenită pe 14 octombrie
Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită în Calendarul Ortodox al zilei de 14 octombrie. În preajma acestei date, sute de mii de pelerini sosesc din toate colțurile țării la Iași, unde se află racla cu sfintele moaște. Ea s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Părinții ei erau credincioși și înstăriți, având și un fiu, Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Maditului și Sfânt Ierarh. Tatăl lor, Nichita, a murit când erau foarte tineri, iar mama lor i-a crescut cu grijă, îndrumându-i în credință, fapte bune, rugăciune, post și milostenie. La vârsta de 10 ani, Sfânta Parascheva a auzit cuvintele lui Dumnezeu despre milostenie și ajutorarea celor săraci și a început să-și întărească devotamentul față de rugăciune și milostenie. Ea și-a oferit hainele ei bune săracilor și chiar o cruciuliță de aur pe care o purta la piept, înlocuind-o cu una de lemn. La 15 ani, după decesul mamei sale, ea a decis să părăsească lumea și să urmeze calea Mântuitorului. Moștenind o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea de moștenire și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”.
Adormită întru Domnul la numai 27 de ani, Cuvioasa Parascheva a fost înmormântată în părţile ei natale. După o vreme, în urma unei minunate vedenii, moaştele i-au fost aduse în Biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. În anul 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moaştele au fost aduse la Tîrnovo, unde Imperiul româno-bulgar al Asaneştilor îşi avea capitala şi reşedinţa patriarhală. Acolo au stat până în anul 1586, când această biserică a fost transformată în geamie. Cinstitele moaşte ajung în biserica „Vlah Sera”, la 1588, apoi în biserica „Sfântul Dumitru” de la Kiliportu, la 1597, şi de acolo la biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar, la 1601. La Constantinopol, moaştele au stat 120 ani.
Pe pământ românesc, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în Moldova, în data de 13 iunie1641, datorită domnitorului Vasile Lupu. Ele au fost aşezate cu mare fast în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor şi care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Lăcrimioara ZOTA