Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 10 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 12 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 13 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 13 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 14 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 14 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 14 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 14 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 16 ore în urmă
Sfântul Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti este prăznuit an de an, pe 27 septembrie
Vineri, 27 septembrie 2024, este o zi importantă, cu cruce neagră, în Calendarul Ortodox. Este prăznuit Sfântul Antim Ivireanul. S-a născut în anul 1650, din părinţi creştini, Ioan şi Maria, primind la Botez numele Andrei. A fost de neam georgian (ivirean) sau caucazian. După ieşirea din robia turcă, a învăţat caligrafia, pictura, sculptura şi limbile greacă, arabă, turcă. Este adus în Ţara Românească în jurul anului 1690 de domnitorul Constantin Brancoveanu. La călugărie, Andrei a primit numele Antim. Ajunge conducătorul tipografiei de la Bucureşti in 1691. În anul 1696 este numit egumen al Mânăstirii Snagov. Aici va întemeia o nouă tipografie. În anul 1705, este ales episcop al Râmnicului, iar în 1708 devine mitropolit al Ţării Româneşti.
A tipărit 30 de cărţi în limba greacă, 22 în română, una în slavonă, 6 slavo-romane, 2 greco – arabe, una greco-română şi una greco-slavo-română, în total 63 de cărţi. Ele au fost tipărite la Bucureşti, Snagov, Râmnic şi Târgovişte. A fost considerat cărturarul care a vorbit cea mai frumoasă limbă română dintre cărturarii epocii sale. Era apreciat de Mihail Sadoveanu. O mănăstire din București îi poartă numele.
„Ca episcop și mitropolit, Antim a întruchipat pe adevăratul pastor, care-și pune sufletul pentru credincioșii săi. A dovedit aceasta prin cărțile sale de învățătură pentru preoți și credincioși, prin predicile sale, cu îndrumări pentru viața morală-religioasă a credincioșilor și cu osândirea păcatelor vremii, prin testamentul său, unul din cele mai frumoase și mai mișcătoare modele ale genului, prin care lasă întreaga agoniseală a vieții pentru opere de caritate, dar mai ales prin moartea sa cu adevărat mucenicească, îndurată pentru că îndrăznise să se ridice împotriva turcilor și a primului domn fanariot. Toate acestea ne fac să-l socotim pe Antim Ivireanul drept cel mai de seamă mitropolit al Ungrovlahiei din toate timpurile.” Preot Mircea Păcurariu
Lăcrimioara ZOTA