Muzică și poezie în Parcul „Grădina Morii” din Sighetu Marmației de Ziua Culturii Naționale - 3 ore în urmă
La Biblioteca Orășenească Borșa se reia șezătoarea săptămânală; Sunt invitate doamnele care îndrăgesc portul popular și arta confecționării lui - 5 ore în urmă
Eveniment cultural de excepție: La Borșa se va organiza Simpozionul „Nicoară Timiș – 100 de ani de la naștere” - 7 ore în urmă
Sunteți invitați să sărbătoriți Ziua Culturii Naționale alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 9 ore în urmă
Alexandru Pașca şi Marius Tătar de la Academia de Șah Maramureș, locul II la Concursul național școlar ”Elisabeta Polihroniade” - 9 ore în urmă
2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu” - 10 ore în urmă
Două gimnaste valoroase ale României au fost admise la universități din SUA - 10 ore în urmă
Cum poți obține o reducere de 10% pentru plata impozitelor - 11 ore în urmă
Invitație la mișcare, cu Rica Clopoțica și Asociația „Energia Mișcării” - 11 ore în urmă
Carla Marchiș de la Clubul de Șah Tinerii Lei Baia Mare, medalie de argint la Campionatele Naționale Școlare „Elisabeta Polihroniade” - 11 ore în urmă
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte, în fotografii frumoase realizate de Septimiu Bizo în pădurile din Parcul Național Munții Rodnei. Acestea este un fenomen caracteristic de împerechere în fiecare primăvară.
Cocoșul de munte, Tetrao urogallus, este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri. Lungimea corpului este de până la 90 de centimetri, iar anvergura aripilor este de până la 125 cm. Cocoșul de munte poate fi recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis.
Cocoșul de munte se hrănește aproape toată iarna cu ace de pin, iar vara se hrănește cu frunze, muguri şi fructe de pădure. Hrana şi-o procură atât de pe sol, cât şi din copaci. Masculii au penajul negru, cu iridescenţe verzi-albastre; femelele sunt mult mai mici, cu penajul împestrițat cu negru, gri şi galben-închis. Până la trei pătrimi din puii de peste an mor în prima iarnă, probabil nefiind capabili să se adapteze la frig şi nici să-şi procure hrana în acest sezon. În România, specialiștii în cinegetică estimează o populație de 4.500 până la 5.200 de exemplare, arată acum oficialii Romsilva.
Parcul National Muntii Rodnei, unul din cele 22 de parcuri naționale 🇷🇴 și naturale administrate de Regia Națională a #Pădurilor – #Romsilva, este al doilea parc național din țară ca suprafață, cu peste 47.000 de hectare, fiind situat în partea de nord a țării, în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Parcul National Muntii Rodnei cuprinde o parte a Munților Rodnei și are o faună bogată, între care se regăsesc capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, ursul, lupul, râsul, marmota, bursucul, jderul de copac, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte sau acvila de munte.
C.Ț.