Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 4 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 6 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 7 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 7 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 8 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 8 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 8 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 8 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 10 ore în urmă
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației
Azi, 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, reprezentanții Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației ne propun să (re)descoperim Casa Nagy din Câmpulung la Tisa.
Aceasta a fost restaurată în Muzeul satului maramureșean „Mihai Dăncuș”. Casa este construită din lemn. Are un plan clasic, adică, o tindă (vestibul) pe mijloc flancată de două încăperi. Sobele de încălzit şi de gătit sunt racordate prin vestibul la un coş imens din nuiele unse cu argilă pe interior, de formă tronconică. Acoperişul este în trei ape cu o prelungire de protecţie pe faţadă. Este tencuită cu lut şi văruită în alb. Din exterior, spre curte se intră în pivniţă construită din lespezi de piatră carieră.
Gospodăria este pe planul specific satelor de colonişti. Mai cuprinde o cămară în curte şi o şură care iniţial a fost acoperită cu paie şi a aparţinut familiei Kosa.
Maramureșul este cunoscut ca un spațiu multicultural. Pentru păstrarea tradiţiilor şi a specificului etnic al diverselor minorităţi din zonă, încă din 1972 când se preconiza organizarea unui muzeu în aer liber la Sighetu Marmaţiei, prin tematică, se propunea și achiziţionarea unor obiective aparținând comunităților etnice, informează repezentanții muzeului.
Citește și
Despre poarta cu șerpi din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighet, datată în 1907