Tânăr fără permis prins la volanul unei mașini fără numere de înmatriculare - 3 ore în urmă
Alin-Sebastian Tat, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică UBB, va susține conferința „Cui i-e frică de Sfântul Augustin?”, la Centrul Universitar Nord Baia Mare - 3 ore în urmă
S-a lăsat cu amenzi într-un local de noapte care a vândut alcool minorilor - 4 ore în urmă
La Seini s-a desfășurat seminarul de pregătire profesională continuă cu tema ”Evaluarea primară și secundară a pacientului politraumatizat” - 5 ore în urmă
Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace se sărbătorește pe 6 aprilie - 6 ore în urmă
Andrei Rațiu, desemnat ”Tricolorul lunii martie” - 6 ore în urmă
Sportivii Waltner Eric şi Cuceu Roberta de la Galactic Dance s-au calificat în primii 24 de dansatori din Europa - 7 ore în urmă
Invitație la spectacolul „DE-CONECTAT… de primăvară” - 8 ore în urmă
Victorie fără bătăi de cap pentru ”zimbri” - 9 ore în urmă
Activități fascinante pentru școlari la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie - 9 ore în urmă
SALUTUL este celebrat în fiecare an, pe 21 noiembrie
Iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, Ziua Mondială a Salutului a fost susţinută de personalităţi publice, lideri religioşi, laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace şi de 180 de ţări. Primele atestări ale salutului fac referire la formele de supunere şi datează din vremea primelor dinastii chineze, când oamenii de rând îşi acopereau ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitul împărat. În acest obicei îşi are originea salutul militar. În vremea romanilor, salutul „Ave Cezar!” era însoţit şi de strângerea antebraţelor, ca semn de încredere, întrucât braţul neînarmat simboliza pacea şi prietenia.
Salutul este o formă elementară de acţiune interumană, un pas important spre realizarea înţelegerii între oamenii de rase, de naţionalităţi sau de religii diferite. Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, un instrument pentru menţinerea liniştii şi a păcii în lume. Forma de salut este influenţată, peste tot în lume, de varietatea de culturi, salutul având diferite semnificaţii. De exemplu, dacă japonezii se înclinau, iar britanicii spuneau doar „bună ziua” şi îşi dădeau mâna, în Tibet foarte politicos era să scoţi limba atunci când întâlneai pe cineva pentru prima dată. Dacă în Franţa, pe lângă strânsul mâinii, oamenii se sărutau pe ambii obraji, în Botswana îşi atingeau palmele uşor, iar în Cambodgia îşi lipeau palmele, ţinându-le apropiate de piept, arată www.fiicurios.ro.
În ţara noastră, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică. În timp ce bucureştenii se salută cu „Bună!”, ardelenii îşi spun „Servus!”, iar în Cluj, Sibiu, Banat se foloseşte „Ciau!” sau „Ceau!”. Adolescenţii mai folosesc şi formulele de salut „Salve!”, „Salutare!”, „Salut!”, „Noroc!”, „Pa!”, „Te sărut!” sau „Hi”, „Hello”. De asemenea, sunt folosite şi saluturi religioase precum „Doamne-ajută!”, „Domnul cu tine!”
Lăcrimioara ZOTA